Poetului, de Alexandr Puşkin
Poetului
de Alexandr Puşkin
traducere de Alexei Mateevici
Poete, să nu cauţi la dragostea mulţimii,
Căci zgomotul de slavă va trece-ntr-un minut,
Vei auzi judeţul şi râsetul prostimii,
Dar să rămâi ca stânca posomorât, tăcut.
Eşti crai: trăieşte singur. Pe slobodul tău drum
Te du, unde te cheamă al minţii tale zbor,
Desăvârşeşte-ţi roada gândurilor de dor
Şi n-aştepta răsplată a trudei nicidecum.
Ea este-n tine. Tu-ţi eşti înaltul tău judeţ
Ce aspru-ţi hotărăşte al muncii tale preţ.
Eşti mulţumit, artiste, ne-ndoios?… Atunci
Copilăroasa gloată hulească-te-n zadar
Şi clatine-ţi temeiul sfinţitului altar
Şi pângărească-ţi vatra înaltei tale munci.
30 iunie 1917, Mărăşeşti (Moldova)
Aleksandr Sergheevici Puşkin (6 iunie 1799 – 10 februarie 1837) este un poet şi dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus şi fondatorul literaturii ruse moderne. Puşkin a fost iniţiatorul folosirii dialectului local în poeziile şi piesele sale, creând un stil propriu de amestec al naraţiunii cu teatrul, idila şi satira—asociate cu literatura rusă şi influenţând major scriitorii ruşi care i-au urmat.
Din blogosfera.
Posted on iunie 6, 2010, in calendarul zilei, cultura, poezii and tagged 6 iunie 1799, Alexandr Puşkin, dramaturg, poet rus. Bookmark the permalink. 6 comentarii.
Mie nu stiu ce-mi place.Nu-i cunosc opera, dar poate ca unora le place si asa-si amintesc de el si opera lui.
Nu as putea spune daca imi plac mai mult poeziile lui sau teatrul…
Te-am adaugat si eu 🙂
Pingback: Dreptate fortuită « Ioan Usca
Pingback: PARIU «
Pingback: Muncă ordonată « Elisa-gradina mea de vis