Ninge cu dusmanie-Dialog de iarna

De Anul Nou se spune sa avem un an mai bun, La multi ani si numai urari de bine.Asa speram cu totii sa fie, asa ne dorim si le dorim celor pe care-i iubim, tuturor le dorim numai bine si multa sanatate.
Ce te faci,insa, cand noul an vine cu atata boala, saracie, necazuri, amaraciune, minciuni, amenintari, frig, foame?
Nu-ti ramane decat sa lupti mai departe si sa incerci sa supravietuiesti atat cat te tin puterile si sa speri sa mai ai putere sa nu fii doborat.Pana obosesti.

Ninge cu dusmanie

Ana Blandiana

Ninge cu duşmănie,
Cu ură cade zăpada
Peste apele îngheţate cu ură,
Peste livezile înflorite din răutate,
Peste păsările înrăite care îndură.
Ninge ca şi cum prin zăpadă
Ar trebui să se sfârşească
Viaţa acestui acvatic popor,
Ninge cu o încrâncenare
Omenească,
Ninge otrăvitor.
Pe cine să mire?
Doar eu mai ştiu
Că ninsoarea
A fost la-nceputuri iubire.
E atât de târziu
Şi ninge hidos,
Şi nu-mi vine-n minte
Decât să aştept
Lupii flămânzi,
Să le fiu de folos.

Oda sobei mele

de George Toparceanu

Pastrand intacta adormita spuza
In coltul tau, stai rece si ursuza
O, inutila mobila, pesemne
Te-ai suparat ca nu-ti mai cumpar lemne?

Tu nu-ti dai seama ca, desi regret
Nu te-am putut prevede in buget
Dar hai sa facem amandoi bilantul
Sa vezi si tu cat valoreaza sfantul:

Sunt 40 la birt,
30 chiria
sunt 7 si 80 spalatoria
5 franci e vinul (fara amanunte)
3 gazul
4 cheltuieli marunte
sunt 10 franci si 20 tutunu
1 franc pomana
fac 101
plus 6 franci pe luna svart cu lapte
107 (una suta sapte)

scazand acum din leafa de … student
ramane o bancuta – excedent …

si, vezi, de tine nu ma mir deloc
c-ai stat o iarna-ntreaga fara foc
dar m-as mira de mine sa traiesc
o saptamana, fara sa iubesc.

Deci, pan sa cumpar lemne cu caruta
Eu totdeauna cheltuiesc bancuta
Si-abia atunci constat c-ar fi posibil
Sa faci caldura – fara combustibil!

Dialog de iarna

de Geroge Bacovia

Fereastra e-o poemă de plumb si de scântei,
Orasul adoarme troienit.
Mult mai târziu de miezul noptii sunt orele trecute…
În haosul vietii nici noi nu ne-am găsit…
O, vino, cel putin, acum, prin fortele necunoscute;
– Să viu ?
– Oh ! mi-i frică…
– Vezi !
– Hai !
– Am venit ;
– Unde ?
– Lângă tine ;
– Plâng…
– Plâng…
– Taci…
– Hai…
– Hai ;
– În infinit…
– În infinit ;
– Cântă…
– Vis ;
– Da…
– Nu.
– Nu…
– Minus ;
– Minus…
– Plus ;
– Plus…
– Armonie.
– Armonie…
– Când ?
– Când…
– Poate ;
– Poate…
– Of !

Fereastra e-o poemă de plumb, si de scântei.
O zi de promoroacă în cameră pătrunde…
Sirenele de muncă vibrează, plângător ;
Orasul e-un ghetar de fum, de clopotei,
Si de fior…
– Unde… Unde ? !

Posted on ianuarie 2, 2010, in imagini, poezii, Romania and tagged , , , , , . Bookmark the permalink. 13 comentarii.

  1. Marfăă bloguu :’3

  2. Va multumesc foarte mult si sunt onorata ca ma treceti in blogroll.La fel voi face si eu.
    La multi ani si dvs.!

  3. Sunt frumoase si asa de sensibile…
    Ma tot minunez cum de sunt atatea in lumea asta pe care nu le-am observat sau nu le-am cunoscut deloc.
    Si la noi a plouat.

  4. Tavi,o duminica minunata si o saptamana mai buna!
    Multumesc si eu.

  5. Si eu/noi multumim.draga vacuta verde.

  6. Draga Sakura,te pupam toate trei si suntem bucuroase ca ai trecut pe la noi! 🙂
    La fel va dorim si noi,An Nou mai bun tie si lui BDJ.
    Cu drag,
    noi.

  7. Va multumesc pentru versurile atat de frumoase.Si adevarate.
    Va doresc inspiratie si mult succes,poate veti scoate si o carticica cu poeziile scrise de dvs.
    La multi ani!Un An Nou mai bun!

  8. Foarte frumoase texte! Al Anei Blandiana e cit se poate de elocvent, pentru iarna „acestui acvatic popor”…
    La multi ani! O sa va asez, cu „inima” deschisa, in lista de bloguri!

  9. Poezii frumoase de tot… Chiar dacă le citeşti cu ploaia la ferestre…

  10. Gabi,multumesc ,sarutmana!,o sambata minunata 🙂

  11. multumim! ultima foto e incredibila!

  12. Cu respect
    2010 foarte bun
    pentru Gabi si fetele ei
    😉

  13. GÂND PENTRU MLENIUL TREI

    Ninge cu speranţe pe mileniul trei
    Şi zăpada albă vrerea noastră poartă,
    Sus pe căi de viscol stă a noastră soartă
    Pe-un troian de patimi urcă anii grei.

    E o nouă eră viaţă cu speranţă
    E o nouă clipă ca un alizeu,
    O pitim în suflet mai cu nonşalanţă
    Şi-nchinăm mileniul tot la Dumnezeu.

    Doar ce gânditorul a rostit soroc,
    Cum e tumultoasă mistica fiinţă:
    Ori mileniul ăsta dăinuie-n credinţă,
    Ori, fără tăgadă, nu va fi deloc!

    Poetul ialomitean Marian Nicolescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: