Daily Archives: mai 15, 2009

Prima biblioteca publica de imprumut din Imperiul Habsburgic

Belle de Jour, concurs: Cultura pe continentele lumii.Logo-ul concursului este făcut de Vic.

Dupa cum am povestit, am fost plecata intro calatorie de cateva zile prin Banat, mai exact la tara si in Timisoara la fiul meu cel mare.M-am plimbat foarte mult prin oras si am vazut  locuri minunate, cel mai mult mi-a placut Parcul Rozelor si Piata Unirii.Duminica seara am fost la Festivalul International de Film Timishort (filmele premiate), eveniment  ce mi-a facut o deosebita placere fiindca n-am mai fost la cinema de un car de an.La noi in oras nici nu mai exista cinematograf de cativa ani.
In toate plimbarile mele mi-a placut sa descopar cat mai multe din frumusetile si istoria Timisoarei,astfel am vazut o placuta pe care scria aproximativ asa:in 15 mai 1815 in aceasta cladire s-a deschis prima biblioteca publica de imprumut din Imperiul Habsburgic.Azi am cautat pe net sa aflu mai multe despre aceasta biblioteca si am gasit un articol foarte interesant si cu multe informatii.Sper sa va placa acest articol despre istoria bibliotecii timisorene.


In 15 mai 1815 se înfiinţează biblioteca tipografului Josef Klapka, prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Austriac.
Primarul Josef Klapka a avut meritele sale de edil, datorită cărora a deţinut această funcţie vreme de 14 ani, el introducând un ingenios sistem de colectare a taxelor şi impozitelor,  săparea unui canal sanitar în lungime de 4 kilometri şi sistematizarea reţelei stradale. Totuşi, Josef Klapka va rămâne în memoria timpului mai ales datorită înfiinţării unei biblioteci publice cu împrumut şi cu sală de lectură, prima de acest gen la acea vreme în tot Imperiul. Aceasta va fi deschisă în 1815 şi va fi administrată până în 1831.

Josef Klapka, un editor şi tipograf remarcabil, care va scoate calendare ce au devenit celebre în vremea respectivă, va publica în 1830 un catalog al cărţilor ce puteau fi împrumutate din biblioteca sa. Se pare că din cauza demnităţilor publice pe care le avea Josef Klapka, acesta şi-a neglijat afacerile, ceea ce l-au determinat să vândă tipografiile şi biblioteca.

Placa comemorativa pe fatada cladirii, care sa aminteasca tuturor ca prima biblioteca publica de imprumut din Imperiul Habsburgic a functionat incepand cu anul 1815 si pana spre 1848 in actualul sediu al DCCPCN, pe str. Episcop Augustin Pacha nr. 8. „La inceputul secolului al XIX-lea, Timisoara se afla in plin proces de dezvoltare, avida de noutati, urmand tendintele europene ale vremii si doritoare sa-si depaseasca limitele. Piata tipariturilor era tot mai interesanta, intr-o societate care punea tot mai mult pret pe stiinta de carte vazuta ca o conditie a propasirii fiecarui individ. Joseph Klapka trebuie sa fi stiut de existenta bibliotecilor de imprumut din Europa si sa fi ajuns la concluzia ca aceasta este o forma interesanta si pentru el de a-si rentabiliza investitiile facute in tipografie, editura, librarie etc…

Sursa.

Nicolae Grigorescu (15 mai 1838 – 21 iulie 1907), pictor român, fondator al picturii române moderne

Nicolae Grigorescu – Autoportret

Nicolae Grigorescu - Fetita cu basma rosie

Nicolae Grigorescu – Fetita cu basma rosie

Nicolae Grigorescu -Portret de fată

Nicolae Grigorescu -Portret de fată

Nicolae Grigorescu - Taranca din Muscel

Nicolae Grigorescu – Taranca din Muscel

Nicolae Grigorescu-Car cu boi pe drum de ţară

Nicolae Grigorescu-Car cu boi pe drum de ţară

Nicolae Grigorescu -Car cu boi

Nicolae Grigorescu -Car cu boi

Nicolae Grigorescu -Car cu boi prin vad

Nicolae Grigorescu -Car cu boi prin vad

Nicolae Grigorescu - Car cu boi

Nicolae Grigorescu – Car cu boi

Nicolae Grigorescu - Femeie batrana carpind

Nicolae Grigorescu – Femeie batrana carpind

Nicolae Grigorescu -Fete lucrand la poarta

Nicolae Grigorescu -Fete lucrand la poarta

Nicolae Grigorescu (nascut in 15 mai 1838, Pitaru, judeţul Dâmboviţa, decedat in 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru tinerele generaţii de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile spiritualităţii româneşti.

În cadrul „Expoziţiei Universale” de la Paris (1867), participă cu şapte lucrări, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul Tânără ţigancă, revine de câteva ori în ţară şi, începând din 1870, participă la Expoziţiile artiştilor în viaţă şi la cele organizate de „Societatea Amicilor Bellelor-Arte”.

În 1877 este convocat să însoţească armata română în calitate de „pictor de front”, realizând la faţa locului în luptele de la Griviţa şi Rahova desene şi schiţe, ce vor sta la baza unor compoziţii.

Într-un moment decisiv pentru constituirea culturii României moderne — în poezie se afirma geniul lui Eminescu — Nicolae Grigorescu întreprinde o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic.

Cu o formaţie în care se recunoaşte filonul tradiţiilor picturii murale, de care se apropie în anii tinereţii, şi, deopotrivă, experienţele impresioniştilor, Grigorescu se manifestă în diverse genuri cu o autoritate care se va prelungi şi după dispariţia artistului. Influenţa covârşitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui a marcat şi evoluţia generaţiei ce i-a urmat, creaţia sa inaugurînd astfel o tradiţie picturală de amplă rezonanţă.
Nicolae Grigorescu se stinge din viaţă la 21 iulie 1907 la Câmpina. În atelier, pe şevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminată, Întoarcerea de la bâlci.

Nicolae Grigorescu (15 mai 1838 – 21 iulie 1907), pictor român

video Nicolae Grigorescu, pictor român

Tot in 15 mai s-au nascut:

Carlo Cignani(15 mai 1628 – 8 septembrie 1719), pictor baroc italian.

Carlo Maratta ori Maratti (15 mai 1625 – 15 decembrie 1713), pictor italian.

Viktor Vasnetsov(15 mai 1848 – 23 iunie 1926), pictor rus.

Vilhelm Hammershøi(15 mai 1864 – 13 februarie 1916), pictor danez.