Daily Archives: mai 10, 2009

10 mai,Ziua Regelui


10 mai 1881: Carol I de Hohenzollern–Sigmaringen este încoronat Rege al României (1881–1914), după ce anterior fusese Principe al României (1866-1881)
Intr-o scrisoare adresata fratelui sau Friedrich, din 13 aprilie 1881, Carol I il invita pe acesta in Romania de ziua proclamarii regatului sau: „La 10/22 mai va avea loc sarbatoarea oficiala a proclamarii regatului, la care va fi reprezentata toata tara si intreaga armata. Este o sarbatoare mareata care va face epoca in istoria Romaniei, asa incat doresc enorm prezenta fratilor mei, i-am scris deja lui Leopold ca sa-l invit impreuna cu cei doi fii ai sai si iti adresez si tie aceeasi rugaminte. Sunt convins ca nu vei regreta sa fii de fata in ziua onorarii fratelui tau, cand va fi omagiat de poporul lui recunoscator”.

NOĬ CAROL I. REGE AL ROMÂNIEĬ, condusŭ de mâna lui Dumneḑeŭ şi de destinele vitézuluĭ şi înţeleptuluĭ poporŭ românŭ, amŭ făcutŭ, în 10/22 Maiŭ 1866, intrarea Nóstră în capitala Bucurescĭ. Vocea poporuluĭ Ne-a chiămatŭ la domnia ţerilorŭ unite Moldova şi Ţéra Românéscă prin plebiscitulŭ dela 8/20 Apriliŭ 1866 (în ḑioa aniversală a nascerei Nóstre dela 8/20 Apriliŭ 1839) şi prin votulŭ datŭ de Adunarea electivă la 1/13 Maiŭ acelaşi anŭ.

Asigurândŭ naţiunii române, prin Constituţiunea dela 30 Iuliŭ 1866, libertăţile şi drepturile sale, Noi amŭ pututŭ trece, în fruntea acestui poporŭ, prin ḑile de nevoi, învingêndŭ tóte greutăţile, ast-felŭ că, la 1877 Maiŭ 10/22, Corpurile legiuitóre aŭ proclamatŭ independenţa ţerei.

Curêndu apoĭ Dumneḑeŭ, care singurŭ dă victoriele, a condusŭ oştirea nóstră peste Dunăre în 17 Iuliŭ 1877, şi drapelele nóstre s’au încununatŭ de lauri la Calafatŭ, Nicopole, Rahova, Smîrdanŭ, Griviţa, Opanezŭ şi în 28 Novembre acelaşi anŭ prin luarea Plevnei, făcêndŭ ca vechia vitejie românéscă să consacre pe câmpiele Bulgarieĭ votulŭ unanimŭ alŭ Adunărilorŭ.

Sângele generosŭ românescŭ, vĕrsatŭ pentru apĕrarea şi independinţa patrieĭ, a aflatŭ rĕsplătirea sa în ḑiua de 14/26 Martie 1881. Adunările legiuitóre, în dorinţa de a da statuluĭ românŭ, născutŭ din contopirea principatelorŭ Moldova şi Ţéra Românéscă, o asigurare şi maĭ deplină şi o manifestare şi mai strălucită a individualităţiĭ sale, au proclamatŭ intrarea Românieĭ între Regatele Europeĭ.

Ţéra întrégă, represintată de Senatŭ şi de Adunarea Deputaţilorŭ, însoţiţi de membri din tóte corpurile constituite ale ţereĭ, de Înaltele Curţĭ de Casaţiune şi Compturi, de Academia Română, de representanţiĭ Universităţilorŭ din Bucurescĭ şi Iaşĭ şi ai tuturorŭ şcólelorŭ de tóte gradele, de delegaţiuni comunale, urbane şi rurale, cum şi de tóte corporaţiunile de meseriaşĭ şi de numerósele societăţĭ din diversele direcţiunĭ ale cultureĭ naţionale, s’aŭ adunatŭ astăḑĭ 10/22 Maiŭ 1881, în faţa altaruluĭ sântŭ alŭ Mitropolieĭ din Bucurescĭ şi aŭ asistatŭ cu Noĭ Carol I Rege alŭ Românieĭ, cu Regina Elisabeta, iubita Nóstră soţie, cu iubitulŭ Nostru frate Leopold, principe ereditarŭ de Hohenzollern, împreună cu nepoţii Nostri Ferdinand şi Carol, la rugăciunile de sânţire cu cari I.P.S. Mitropolitŭ şi Primatŭ Calinicu Miclescu, I.P.S. Mitropolitŭ alŭ Moldoveĭ şi Suceveĭ Iosifŭ, toţi P.P.S.S. Episcopĭ de Eparchiĭ şi înaltulŭ clerŭ metropolitanŭ, aŭ binecuvêntatŭ corónele ce ne aduce Ţéra, embleme preţióse pentru Noĭ de stabilitate şi de independenţă a patrieĭ.

Coróna Regală, pe care Ţéra o pune astăḑĭ pre fruntea Nóstră, este făcută în arsenalulŭ ósteĭ din oţelulŭ unuĭ tunŭ luatŭ dela neamicŭ la Plevna în ḑiua de 28 Novembre 1877, şi este stropitŭ cu sângele eroilorŭ căḑuţi pentru independenţă. Coróna de aurŭ ce Ţéra pune astăḑĭ pre fruntea primeĭ sale Regine, nu e împodobită cu petre scumpe, dar faptele reginelorŭ cari vorŭ purta simpla corónă de aurŭ a Regineĭ Elisabeta vorŭ face strălucirea eĭ.

Pentru ca neuitată să fie seculelorŭ viitóre amintirea ḑilei de astăḑĭ 10/22 Maiŭ, subsemnat’amŭ în alŭ şese-spre-ḑecelea anŭ alŭ domnieĭ Nóstre acestŭ documentŭ, la sânta Metropolie din capitala Nóstră Bucurescĭ, împreună cu Regina Elisabeta, iubita Nóstră soţie, şi cu iubitulŭ Nostru frate Leopold, în faţa Ţereĭ adunate la marea serbare naţională a consacrăriĭ proclamaţiuniĭ Regatuluĭ Românieĭ şi amŭ ordonatŭ ca de acestŭ actŭ să se acaţe marele Nostru sigiliŭ regalŭ, contrasemnândŭ’lŭ Ministrii Nostri secretari de statŭ şi primindŭ comemorativa subscriere a Domnilorŭ Preşedinţĭ ai Corpurilorŭ legiuitóre, ale I.I. P.P. S.S. Mitropoliţĭ şi a Preşedinteluĭ Înălţeĭ Curţĭ de Casaţiune şi de Justiţie.

CarolElisaveta
Leopold Pr. heritier de Hohenzollern
Preşedintele Consiliului Ministrilor şi Ministru alŭ Afacerilorŭ străine
D. BrătianuMinistru de Finanţe
Dimitrie A. Sturdza
Ministru de Resbelŭ
General Slăniceanu

Ministru de Interne
Eugeniu Stătescu
Ministru Agricultureĭ, Comerciuluĭ şi alŭ Lucrărilorŭ publice
Colonel N. C. Dabija

Ministru de Justiţie
M. Pherekyde

Ministru Cultelor şi alŭ Instructiuneĭ publice
V. A. UrechiaMitropolitŭ alŭ Ungro-Vlachiei şi Primatŭ alŭ României
Calinic Mitropolitŭ alŭ Moldovei şi Sucevei
Josif Mitr Mold

Preşedintele Senatuluĭ

Preşedintele Adunăreĭ Deputaţilorŭ
C. A. Rosetti

Primul Preşedinte alŭ Înaltei Curţĭ de Casaţiune şi Justiţie
Al. Cretzescu

Carol I ,primul rege al României.