Într-o gară,Octavian Paler


Într-o gară din „Rugaţi-vă să nu vă crească aripi

 

Dimineaţa e abia presimţită şi totuşi sunt destui călători care vin şi călători care pleacă. De ce vin? De ce pleacă? Dar e prea devreme să întreb. Filosofii, istoricii, profeţii şi toti ceilalţi care se ocupă cu sensul existenţei dorm încă. Au citit până noaptea târziu şi nu pot să-i trezesc la o oră atât de nepotrivită. Există şi călători care stau şi aşteaptă, bineinţeles în sala de aşteptare, cuminţi, dar şi pe peroane. Ce aşteaptă? Dorm însă şi psihologii sau cum se mai cheamă cei care ştiu câte lucruri poate să aştepte un om şi, în general, ce rol are aşteptarea în lume. Nici pe ei nu pot să-i trezesc. Sunt obosiţi, extenuaţi de probleme serioase, nu se cade să-i deranjez pentru un fleac, fiindcă eu în gara aceasta, în dimineaţa aceasta, care nu e încă dimineaţă, e jumătate noapte, nu ştiu de ce stau oamenii prin salile de aşteptare ale veacului. Unii au renunţat să aştepte. Au aţipit, pur şi simplu, între doua ţipete de locomotivă. Au uitat de veniri, au uitat de plecări, au uitat de vacarmul din gară. E bine? E rău? Nu ştiu.Cei care explică astfel de lucruri complicate dorm şi ei. E normal. Sunt din ce în ce mai multe întrebări şi ei trebuie să dea din ce în ce mai multe explicaţii în timp ce inexplicabilul creşte ca o noapte imensă sau ca o dimineaţă imensă, încât, stau mai departe în această jumatate de mirare şi jumatate de spaimă, prudent, să nu fac vreo gafă care să atragă atenţia celorlalţi asupra mea. Ar intoarce toţi capul. Ce caută ăsta aici, intr-o gară, cu întrebările lui? Aici nu e oracolul din Delfi. Aici oamenii vin şi pleacă, aşteaptă sau moţăie, dar nimeni, absolut nimeni nu-şi permite să pună întrebari. Deci, mă strecor din gară tiptil şi plec să umblu pe străzi. E mai bine. Singurul lucru care mă-ncurcă e că nu ştiu la ce oră se scoală filosofii, istoricii, profeţii, psihologii şi cei care ne explică lucrurile complicate, prin urmare nu ştiu cât ar trebui să umblu fără noimă pe străzi. Şi nici nu pot să întreb trecătorii. Risc să nimeresc vreunul dispus să mă ia peste picior şi să rădă: „Nu ştiai? Ne-am hotărăt să venim, să plecăm, să aşteptăm şi chiar să murim fără să ne mai punem întrebarea de ce. Lumea s-a transformat într-o gară, nu vezi?” Mai bine nu întreb. Tac şi mă uit la ferestre. sursa

 

Octavian Paler

Octavian Paler

„A muri inseamna a pleca intro stea”.Acum doi ani,in 7 mai 2007 ,Octavian Paler a plecat intro stea.

Octavian Paler, prozator, eseist, reputat jurnalist şi editorialist român, comentator al fenomenelor politice şi culturale româneşti (s-a nascut in 2 iulie 1926,localitatea Lisa, judeţul Făgăraş, actualmente în judeţul Braşov ).

Despre dragoste

Fara IUBIRE nu exista viata!
IUBITI-VA!
Si alungati bezna aceasta ce ne sugruma in fiecare clipa!

 

Iubirea nu constientizeaza, nu ascunde si nici macar nu ignora defectele, ci pur si simplu le arde.

 

O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara.

 

Daca nu ai iubi, cum ai putea pretui orbitoarea lumina a soarelui si mangaietoarea lumina a lunii?

 

Iubirea impartasita de oameni este forta cea mai mare care exista in lume si izvorul cel mai important pentru poezie…

 

Nu iubesti o femeie pentru ca este frumoasa, ci este frumoasa pentru ca o iubesti tu!

 

Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire…

 

Iubirea e tot ce dorim, iar, in final, e tot ce-am avut.

Posted on mai 7, 2009, in calendarul zilei, cultura, personalitati, povesti, remember, Romania and tagged , , , . Bookmark the permalink. 8 comentarii.

  1. Draga Elisa,ma bucur si eu ca l-am cunoscut.Asteptam cu nerabdare emisiunea la care era invitat permanent.Eram si eu de acord cu ce spunea si nu-mi venea a crede ca acel om revoltat impotriva politicienilor e acelasi care scrie asa de frumos despre iubire,suflet,viata.
    Si eu iti multumesc ca ti-ai facut timp sa ma vizitezi.
    Weekend placut!

  2. CELLA,multumesc pentru site.
    Am dat si eu link catre http://octavianpaler.ro/
    Cand am pregatit articolul in memoria lui,am citit cu uimire minunatele lui cuvinte,chiar si articolul despre Papa Ioan Paul al II lea m-a impresionat foarte mult.

  3. Dumnezeu sa-l odihneasca! Ma bucur c-am fost contemporan cu Octavian Paler,ca l-am auzit in direct,ca am fost intotdeauna de acord cu dumnealui.Nimic din ce-a spun nu poate fi contracarat. Multumesc Gabi pentru aducere aminte 🙂

  4. http://octavianpaler.ro/

    eu tristă nu am cum fi, îl am în minte şi suflet, cît suntem noi, cei care-l amintim mereu şi-l pomenim citînd şi răspîndind seminţele preţioase lăsate nouă EXISTĂ, doar „se odihneşte puţin”

  5. Eu am citit mai putin,il urmaream la emisiunea de pe Antena 1 si am fost surprinsa ca omul revoltat care critica politicienii,poate fi asa bland,sensibil si…indragostit.
    Imi place deosebit de mult:
    Fara IUBIRE nu exista viata!
    IUBITI-VA!
    Si alungati bezna aceasta ce ne sugruma in fiecare clipa!
    si
    „A muri înseamnă a te muta într–o stea”

  6. Am fost atât de trist în acea zi… Mie nici acum nu îmi vine să cred că Paler nu mai este. Îi recitesc cărţile şi mă liniştesc de fiecare dată. Sunt un om care l-a stimat, l-a citit, l-a admirat, l-a luat – uneori – drept punct de reper… Orice fragment şi orice citat din Paler este o lume întreagă…

  1. Pingback: Octavian Paler(2 iulie 1926 — 7 mai 2007), scriitor, jurnalist şi editorialist român « my heart to your heart

  2. Pingback: “Nu eşti nici mort, nici viu”. « Supravietuitor's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: