Daily Archives: mai 6, 2009

Visul este „via regia”.Freud.

200240866-001

În primele pagini ale lucrării sale intitulate „Noi conferinţe de introducere în psihanaliză”, datată 6 decembrie 1932, Sigmund Freud afirmă că teoria visului „ocupă un loc special în istoria psihanalizei şi marchează o turnantă. Începînd cu ea psihanaliza a făcut pasul de la procedeu psihoterapeutic la psihologie a profunzimilor.” Teoria visului este aspectul cel mai caracteristic şi singular al ştiinţei psihanalitice, „ceva ce nu are egal în restul ştiinţei noastre, o porţiune de pămînt nou, sustras credinţelor populare şi misticii”.

aur6720100001

A devenit celebră expresia lui Freud : visul este via regia (calea regală) spre inconştient.
Primele mari intuiţii legate de vis au fost materializate în anul 1895 cînd Freud consideră că a descoperit misterul viselor. Este vorba de celebrul vis al injecţiei Irmei , analizat aproape complet de Freud şi publicat în paginile monumentalei sale lucrări „Interpretarea viselor” (1900). Visul este abordat în maniera care va deveni specifică pentru practicienii psihanalizei: cu ajutorul asociaţiilor visătorului. Analiza visului scoate la iveală sentimentele de vinovăţie ale lui Freud faţă de Irma, una din tinerele sale paciente, a cărei tratament nu a adus rezultatele scontate. Freud se apără de aceste sentimente negative aruncînd vina, în vis, asupra pacienta însăşi, care, chipurile, nu ar fi fost o pacientă docilă şi ascultătoare, sau asupra unuia din confraţii săi, dr. Otto, care s-ar fi făcut vinovat de o intervenţie medicală neglijentă (o injecţie cu o seringă infectată).
După analiza visului său care se dovedeşte a fi cît se poate de coerent, Freud declară pe bună dreptate: „visul nu este ceva lipsit de sens, nu este o absurditate şi, spre a ni-l explica, nu este necesar să presupunem că o parte din tezaurul nostru de reprezentări doarme, în timp ce o parte începe a se trezi. Este un fenomen psihic în întreaga accepţiune a termenului şi de fapt este împlinirea unei dorinţe. Visul, prin urmare, se cere integrat în suita actelor psihice inteligibile din starea de veghe; activitatea spirituală care îl structurează este o activitatea extrem de complexă.”

2ilned1
„Interpretarea viselor” reprezintă lucrarea capitală despre vis şi despre viaţa inconştientă, care nu a fost egalată pînă azi! Ea rămîne o etapă esenţială în studiul psihanalizei!

În ciuda importanţei analizei visului pentru descoperirea funcţionării psihicului abisal, dar şi în terapia propriu-zisă, acest domeniu extrem de important al psihanalizei nu a mai succitat interesul psihanaliştilor după cercetările lui Freud.

Sigmund Freud (6 mai 1856, Freiberg, astăzi Pribor/Republica Cehă – 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al şcolii psihologice de psihanaliză.

Freud este considerat a fi părintele psihanalizei iar lucrările sale introduc noţiuni precum inconştient, mecanisme de apărare, acte ratate şi simbolistica viselor.

Interpretarea  viselor de la A la Z

Inima mea, pasare …

winged-heart

Inima mea, pasare …

inima mea, pasare din salbaticie
si-a gasit cerul in ochii tai.
ochii tai sunt leaganul zorilor
ochii tai sunt imparatia stelelor.
cantecele mele se pierd in adancul ochilor tai
lasa-ma sa ma inalt in aceste doua ceruri
in uriasa lor singuratate.
lasa-ma doar norii sa le spintec
sa le-mprastii vasliri de aripi
in stralucirea lor plina de soare.

sampca64d2805c90dac6

Cititorule, cine esti tu …

cititorule, cine esti tu oare
care-mi citesti poemele acestea
si dupa o suta de ani?
nu-ti pot trimite nici o singura floare
din belsugul acestei primaveri
nici un singur licar de aur
din norii de-acolo, impurpurati de lumini …
deschide-ti larg usile si priveste afara !
din propria ta gradina in floare
culege-ti doar miresmate aduceri aminte
de flori pieritoare
cu o suta de ani mai’nainte.
si-n bucuria inimii tale sa simti
bucuria vie care-ntr-o primavara
cu zori diafani
a cantat si vocea ei vesela
si-a rostogolit-o si peste o suta de ani.

„Nu te uita în urmă, ci priveşte cu curaj tot ce ţi-a hărăzit soarta. Mergi înainte cu bucurie, adună-ţi toate puterile pentru a alege binele din tot ce vei avea de înfruntat”.”Nu te teme de clipă! aşa cântă glasul eternităţii”.

Rabindranath Tagore, numele europeinizat al lui Rabindranâth Thâkur (n. 6 mai 1861, Jorosanko, Calcuta — d. 7 august 1941) a fost un scriitor şi filosof indian din provincia Bengal, supranumit Sufletul Bengalului şi Profetul Indiei moderne, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1913.