Cel mai cel varsator

Am intrat in zodia Pestilor (PISCES) de doua zile,adica din 19 februarie.
Asa ca mi-a trecut prin cap o idee „geniala”,anume sa fac o lista cu cativa oameni nascuti in zodia VARSATOR (AQUARIUS)-20 ianuarie – 18 februarie.
Sunt foarte multi varsatori vestiti,dar nu puteam sa-i trec pe toti,asa ca am lasat cate doi sau trei,exceptie prima zi a zodiei.
20 ianuarie
1775: André-Marie Ampère, fizician francez (d. 1836)
1804: Eugène Sue, romancier francez (d. 1857)
1809: Andrei Şaguna, mitropolit al Transilvaniei (d. 1873)
1920: Federico Fellini, regizor italian (d. 1993)
1946: David Lynch, regizor american
21 ianuarie
1852: Vasile Lucaciu, preot, membru marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania (d. 1922)
1898: Gheorghe I. Brătianu, istoric, om politic, membru al Academiei Române, mort în închisoare (d. 1953)
1905: Christian Dior, designer francez (d. 1957)
1922: Telly Savalas, actor american (d. 1994)
1924: Benny Hill, comic englez
1941: Placido Domingo, tenor spaniol

22 ianuarie

1561: Francis Bacon, filosof englez (d. 1626)
1788: Lord Byron (George Gordon), poet englez (d. 1824)
1869: Grigori Rasputin, călugăr rus (d. 1916)

23 ianuarie
1783: Stendhal (Marie-Henri Beyle), scriitor francez (d. 1842)
1832:Edouard Manet,pictor francez, precursor al impresionismului(d. 1883)
1957: Prinţesa Caroline de Monaco
Eu

24 ianuarie
1849: Badea Cârţan ţăran român, luptător pentru indepedenţa românilor din Transilvania (d. 1911)

25 ianuarie
1759: Robert Burns, poet scoţian (d. 1796)
1931: Ion Hobana, prozator, eseist şi traducător, scriitor român de literatură SF

26 ianuarie
1918: Nicolae Ceauşescu, preşedintele României în perioada 1965 – 1989 (d. 1989)
1948: Iuliu Merca, muzician român, membru al grupului rock „Semnal M”

27 ianuarie
1756: Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor austriac (d. 1791)
1936: Florin Piersic, actor român de teatru şi film

28 ianuarie
1889: Martha Bibescu, principesă şi scriitoare româncă (d. 1973)
1955: Nicolas Sarkozy, politician francez, preşedinte al Franţei din 2007

29 ianuarie
1926: Tudor Vornicu, celebru realizator de televiziune (d. 1989)
1962: Oana Pellea, actriţă

30 ianuarie
1885: Iuliu Hossu, episcop unit român, membru de onoare al Academiei Române, cardinal (d. 28 mai 1970)
1951: Phil Collins, laureat al Premiului Academiei Americane de Film pentru “Cea mai bună piesă de pe o coloana sonoră”.

31 ianuarie
1797: Franz Schubert, compozitor austriac (d. 1828)
1953: Ovidiu Lipan „Ţăndărică”, membru al grupului „Phoenix”

1 februarie
1852: Ion Luca Caragiale, dramaturg, prozator, poet român (d. 1912)
1868: Ştefan Luchian, pictor (d. 1916)
1894: Lucian Grigorescu, pictor (d. 1965)

2 februarie
1882: James Joyce, scriitor irlandez de limbă engleză (d. 1941)
1977: Shakira, cântăreaţă columbiană

3 februarie
1809: Felix Mendelssohn Bartholdy, compozitor, dirijor şi pianist german (d. 1847)
1941: Ştefan Iordache, actor român de teatru şi film (d. 2008)

4 februarie
1902: Charles A. Lindberg, aviator american, care la 20/21 mai 1927 a realizat primul zbor fără întrerupere pe deasupra Atlanticului (m. 26 aug. 1974)
1910: Alfred Mendelsohn, compozitor, dirijor şi pedagog (m. 9 mai 1966)

5 februarie
1965: Gheorghe Hagi, fotbalist român

6 februarie
1911: Ronald Reagan, preşedinte al SUA în perioada ianuarie 1981 – ianuarie 1989 (d. 2004)
1945: Bob Marley, cântăreţ de muzică reggae (d. 1981)

7 februarie
1478: Thomas Morus, savant umanist englez, unul dintre întemeietorii socialismului utopic, autor al lucrării „Utopia” (d. 1535)
1777: Dinicu Golescu, cărturar şi memorialist român (d. 1830)

8 februarie
1828: Jules Verne, scriitor francez, creator al romanului ştiinţific de anticipaţie (d. 1905)
1834: Dmitri Ivanovici Mendeleev, chimist, creatorul „legii periodicităţii” şi al sistemului periodic al elementelor (d. 1907)

9 februarie
1409: Constantin al XI-lea, ultimul împărat bizantin (d. 1453)
1917: Oleg Danovski, întemeietorul şcolii naţionale de balet modern; fondatorul şi directorul primului teatru de balet al ţării

10 februarie
1898: Bertolt Brecht, dramaturg german (d. 1956)
1933: Victor Rebengiuc, actor român de teatru şi film

11 februarie
1847: Thomas Alva Edison, inventator şi cercetator în domeniul electricităţii, a realizat telegraful, fonograful şi microtelefonul, lampa cu incandescenţă etc. (m. 18 oct. 1931)

12 februarie
1809: Abraham Lincoln, al 16–lea preşedinte al Americii, cel care a abolit sclavia (d. 1865)
1809: Charles Robert Darwin, naturalist englez (d. 1882)
1959: Dan Puric, actor şi regizor de teatru român

13 februarie
1944: Jerry Springer, cunoscut actor şi producător de show-uri de televiziune
1968: Mihai Leu, primul campion mondial la box din istoria sportului românesc

14 februarie
1935: Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al Academiei Române (d. 2009)
Ziua Indragostitilor

15 februarie
1564: Galileo Galilei, fizician şi astronom renascentist (d. 1642)
1851: Spiru Haret, matematician, sociolog şi om politic liberal, organizatorul învăţământului românesc de după 1864, vicepreşedinte al Academiei Române (d. 1912)

16 februarie
1836: Bogdan Petriceicu Haşdeu, spirit enciclopedic al culturii române, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române (d. 1907)

17 februarie

1917: Ioana Radu, cântăreaţă româncă (romanţe şi muzică populară) (d. 1990)
1951: Octavian Belu, antrenor de gimnastică artistică

18 februarie
1933: Yoko Ono Lennon, cântăreaţă japoneză, soţia lui John Lennon („Beatles”)
1935: Gheorghe Pătraşcu, artist plastic român

Cel mai important varsator din aceasta lista este…cine altul…decat eu.Asa-i normal,doar e blogul meu si aici sunt varsatorul varsatorilor.Nu apar in Wikipedia,nici in enciclopedii ,dar nici nu are importanta la cat de varsatoare sunt. 😉

Update:Am spus ca nu apar in Wikipedia?Ei bine,m-am inselat.Am aparut acolo,deci sunt si mai importanta decat eram 😛
Dovada:
Wikipedia » Cel mai cel varsator spus,

februarie 21, 2009 @ 9:09 pm

[…] my heart to your heart wrote an interesting post today on Cel mai cel varsatorHere’s a quick excerptAm intrat in zodia Pestilor (PISCES) de doua zile,adica din 19 februarie. Asa ca mi-a trecut prin cap o idee “geniala”,anume sa fac o lista cu cativa oameni nascuti in zodia VARSATOR (AQUARIUS)-20 ianuarie – 18 februarie. Sunt foarte multi varsatori vestiti,dar nu puteam sa-i trec pe toti,asa ca am lasat cate doi sau trei,exceptie prima zi a zodiei.20 ianuarie 1775: André-Marie Ampère, fizician francez (d. 1836) 1804: Eugène Sue, romancier francez (d. 1857) 1809: Andrei Şaguna, mitropolit al Tra […]

Castigatorii Blogscarurilor 2009

Iata ca si Blogscarurile au ajuns la final.Felicitari,Mihnea pentru idee si la cat mai multe editii!:).Am preluat doar categoriile si castigatorii,comentariile lui Mihnea le puteti citi pe site-ul lui.

Castigatorii sunt:

Cele mai bune efecte speciale
Zoso castiga la popularitate.
Cel mai bun scenarist
Victor Ciutacu a castigat in fata lui Badin, Andronic si altii.
Cel mai bun regizor
Traian Basescu. Cine ar fi crezut?
Cel mai bun blogger intr-un rol secundar
Sorin Tudor nu a fost printre cei mai vocali sustinatori ai vreunui politician.
Cel mai bun scurt metraj
Un Logan, o manea, un spoof semi-haios la Dansez pentru tine si o doamna. Castiga doamna, cu felicitarile noastre.
Cel mai bun blogger intr-un rol politi
Catalin Ivan. Categoria aceasta a vazut mai multe voturi decat toate celelalte la un loc din motive pe care vi le voi explica pe scurt.

Politicieni precum Corina Cretu sau Andrei Chiliman chiar s-au evidentiat pe blogurile proprii si personale, spre deosebire de retorica goala a altora, stupid inscrisa la capitolul “blog de politician”. Din acest punct de vedere, primii trei clasati chiar se apropie de idealul politicienilor bloggeri.
Cel mai bun blogger intr-un rol apolitic
Doc. Incontestabil. Adevarat. Enciclopedic. Felicitari sincere si celorlalti nominalizati, blogosfera politica romaneasca nu ar fi aceeasi fara voi -si spun asta cu toata seriozitatea posibila.

Saptamana asta a fost prea plina pentru mine ca sa pregatesc ceva, cu mici, cu bere, sa iasa frumos, dar probabil ca un eveniment care sa adune macar o parte dintre cei care locuiesc in Bucuresti va fi organizat in viitorul apropiat (cu organizatorii, ca deh). Cei de la Iasi sau de prin alte parti vor trebui sa-si astepte berea pentru cand trec prin orasele voastre. Va anunt, oricum. Castigatorii sunt invitati sa sune la redactie si sa-si aleaga premiile. Va multumesc de participare, chiar daca voi n-ati vrut

Si ne vedem anul viitor, daca blogul asta o mai fi in viata. Multumiri speciale pentru Radio Guerrilla, INconstantIN, Reporter Virtual, Turambar, Nenea Cosmos.

–MD-Blogscarurile pe 2009

Manifestul Partidului Comunist (Karl Marx şi Friedrich Engels)

In 20 februarie 1848 a apărut, la Londra, Manifestul Partidului Comunist, redactat de Karl Marx şi Friedrich Engels
(scris: decembrie 1847 – ianuarie 1848).
Ce mi-am zis eu?ia sa citesc putin din acest manifest?Am citit cateva paragrafe din manifestat si m-au trecut cativa fiori reci de gheata.Am trait in comunism si chiar daca acea perioada a avut si partile ei bune (locuri de munca,locuinte,cam atat),nu as mai vrea sa se intoarca acele vremuri,e destul ca ne bantuie stafiile.
Am preluat cateva fragmente din Manifestul Partidului Comunist, redactat de Karl Marx şi Friedrich Engels.

O stafie umblă prin Europa — stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa şi Ţarul, Metternich şi Guizot, radicali francezi şi poliţişti germani.

Există oare vreun partid de opoziţie care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziţie care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziţiei, cît şi adversarilor săi reacţionari zvîrlindu-le în faţă imputarea stigmatizantă de comunist?

Din acest fapt reies două lucruri.

Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere.

A venit timpul ca comuniştii să-şi expună deschis, în faţa lumii întregi, concepţia, scopurile, tendinţele şi să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuşi.

În acest scop s-au întrunit la Londra comunişti de diferite naţionalităţi şi au redactat următorul „Manifest“, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă şi daneză.

Burghezi şi proletari
Istoria tuturor societăţilor de pînă azi este istoria luptelor de clasă.

Omul liber şi sclavul, patricianul şi plebeul, nobilul şi iobagul, meşterul şi calfa, într-un cuvînt asupritorii şi asupriţii se aflau într-un permanent antagonism, duceau o luptă neîntreruptă, cînd ascunsă, cînd făţişă, o luptă care de fiecare dată se sfîrşea printr-o prefacere revoluţionară a întregii societăţii, sau prin pieirea claselor aflate în luptă…
Primul pas în revoluţia muncitorească este ridicarea proletariatului la rangul de clasă dominantă, este cucerirea democraţiei.

Proletariatul va folosi dominaţia lui politică pentru a smulge burgheziei, pas cu pas, întreg capitalul, pentru a centraliza toate uneltele de producţie în mîinile statului, adică în mîinile proletariatului organizat ca clasă dominantă, şi pentru a mări, cît se poate de repede, masa forţelor de producţie.

La început acest lucru nu se poate face, fireşte, decît printr-o încălcare despotică a dreptului de proprietate şi a relaţiilor de producţie burgheze, adică prin măsuri care, din punct de vedere economic, apar neîndestulătoare şi şubrede, dar care se depăşesc singure în decursul mişcării şi care sînt inevitabile ca mijloc pentru revoluţionarea întregului mod de producţie.

Aceste măsuri vor fi, se-nţelege, diferite în diferitele ţări.

În ţările cele mai înaintate va fi totuşi posibilă aproape pretutindeni aplicarea următoarelor măsuri:

1. Exproprierea proprietăţii funciare şi întrebuinţarea rentei funciare pentru acoperirea cheltuielilor de stat.

2. Impozit cu puternic caracter progresiv.

3. Desfiinţarea dreptului de moştenire.

4. Confiscarea proprietăţii tuturor emigranţilor şi rebelilor.

5. Centralizarea creditului în mîinile statului cu ajutorul unei bănci naţionale cu capital de stat şi cu monopol exclusiv.

6. Centralizarea tuturor mijloacelor de transport în mîinile statului.

7. Sporirea numărului fabricilor de stat, a uneltelor de producţie, desţelenirea şi ameliorarea pămînturilor după un plan general.

8. Egală obligativitate a muncii pentru toţi, organizarea de armate industriale, îndeosebi pentru agricultură.

9. Îmbinarea muncii agricole cu cea industrială, măsuri avînd ca scop înlăturarea treptată a opoziţiei dintre sat şi oraş.

10. Învăţămînt public gratuit pentru toţi copiii. Interzicerea muncii în fabrici a copiilor, în actuala ei formă. Îmbinarea educaţiei cu producţia materială etc., etc.

Cînd, în cursul dezvoltării, vor fi dispărut deosebirile de clasă şi întreaga producţie va fi fost concentrată în mîinile indivizilor asociaţi, atunci puterea publică îşi va pierde caracterul ei politic. În sensul propriu al cuvîntului, puterea politică este puterea organizată a unei clase pentru asuprirea alteia. Dacă proletariatul, în lupta sa împotriva burgheziei, se uneşte în mod necesar ca clasă, dacă, prin revoluţie, devine clasă dominantă şi, ca clasă dominantă, desfiinţează vechile relaţii de producţie făcînd uz de forţă, atunci el desfiinţează, o dată cu aceste relaţii de producţie, şi condiţiile de existenţă ale antagonismului de clasă, ale claselor în genere[7], şi, prin aceasta, propria sa dominaţie de clasă.

Locul vechii societăţi burgheze, cu clasele şi antagonismele ei de clasă, îl ia o asociaţie în cadrul căreia dezvoltarea liberă a fiecăruia este condiţia pentru dezvoltarea liberă a tuturora.

marxists.org