Prima carte de poveşti a lui H.C. Andersen

swan-song

Hans Christian Andersen publică prima sa carte de poveşti in 1 decembrie 1835 Hans Christian Andersen a publicat publică prima sa carte de poveşti  care vor deveni nemuritoare.  Valoarea acestor poveşti nu a fost recunoscută imediat, şi s-au vândut cu greu.

Am si eu o carte de povesti scrise de Andersen.E veche,e din copilaria mea.Am citit din ea si copiilor mei,apoi au aparutfilmele de desene animate inspirate din povestile de altadata si am terminat cu cititul.Stiam destul de multe povesti,mai ales din colectia de  povesti nemuritoare.

Cred ca cea mai cunoscuta poveste a lui Andersen e Mica sirena,mai ales ca s-au facut si filme dupa ea.Ce alte povesti de Andersen sunt mai cunoscute:Prinţesa şi mazărea ; Degeţica ;Mica sirenă ;Hainele cele noi ale împăratului ;Lebedele ;Răţuşca cea urâtă ;Fetiţa cu chibriturile .

Am ales sa „povestesc ” Ratusca cea urata .Voi pune si cateva poze gasite de mine pe net ca sa fie mai frumos aici.E cam lunga povestea,dar asa-s toate povestile.

Ratusca cea urata
de H.C. Andersen
Razele soarelui se revarsau asupra unui castel vechi imprejmuit cu santuri adanci; foi mari de lipan se inclinau de pe ziduri deasupra apei; si erau asa de late, copiii se puteau ascunde sub ele; acolo te gaseai intr-o singuratate ca in adancul unei paduri. Intr-o astfel de ascunzatoare isi facuse cuibul o rata, si isi clocea ouale; era foarte nerabdatoare sa-si vada puii.

In sfarsit incepura a ciocni ouale unul dupa altul; se auzea: „piu! piu!” sopteau puisorii care erau toti vii si scoteau ciocul din gaoace.

„Mac! Mac!” zisera ei mai pe urma, facand o galagie de-ti lua auzul.

Se uitau in toate partie pe sub frunzele verzi, si mama ii lasa in voia lor, caci culoarea verde e foarte buna pentru ochi.

– Ce mare e lumea! zisera puisorii, cum iesira din ou.

– Voi credeti ca lumea e numai cat vedeti aici? zise mama. O! Nu, hotarele ei se intind mult mai departe, dincolo de cealalta parte a gradinii, pana in livada preotului; insa eu n-am fost niciodata pe-acolo. Sunteti toti aici? adauga ea ridicandu-se. Ati iesit toti? Nu, nu-i am inca pe toti, oul cel mai mare nici nu s-a clintit sta neciocnit; Doamne! Ca mult mai tine. Spun drept m-am saturat.

Si se aseza iar sa cloceasca, dar cu un aer foarte plictisit.

– Ei bine, cum merge? intreba o rata batrana, care venise sa-i faca o vizita.

– Mai am numai un ou, si nu stiu ce sa ma mai fac, ca uite nu iese puiul. Ia priveste putin pe cei scosi, nu gasesti ca sunt cei mai draguti bobocei care s-au vazut vreodata? Seamana toti leit cu tatal lor, si el nici macar nu vine sa ma vada…

Cine vrea sa citeasca sau sa asculte povestea toata,continuarea e aici.Ratusca cea urata.


Posted on decembrie 1, 2008, in imagini, povesti, Uncategorized and tagged , . Bookmark the permalink. 3 comentarii.

  1. Nu am citit Buratino,am inceput cu romanele de jules verne si povesti,bineinteles. 🙂
    Ai mei ma trimiteau afara ca stateam prea mult in casa sa citesc.Obisnuiam ca noaptea sa citesc cu lanterna sub plapuma.
    Dupa ce m-am facut mare,am lasat-o mai moale cu cititul si am facut o multime de tampenii ca sa arat ce grozava sunt! 😦

  2. prima carte pe care am citit-o a fost Buratino cred ca de Tolstoi a fost scrisa.Gabi mi-ai adus aminte cum stateam in camera mea,aveam 6 ani,pe un scaunel mic,imi puneam cartea pe un scaun mai mare si buchiseam.ce vremuri…!imi aduc aminte ca avea o groaza de poze,copertile lucioase, si mereu se lua curentul iar mama nu ma las asa citesc la lumanare. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: