Imbrăţişare si poveste de iubire

Când ne-am zărit, aerul dintre noi
şi-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,
pe care-o lăsa să-l străbată.Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celălalt, şi-atât de iute,
că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
şi ora, lovită, se sparse-n minute.

Aş fi vrut să te păstrez în braţe
aşa cum ţin trupul copilăriei, în trecut,
cu morţile-i nerepetate.
Şi să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut.

Nichita Stanescu

Si o poveste de demult despre iubire si suferinta din iubire.

Intro padure fermecata,in vremuri indepartate traiau doi tineri foarte indragostiti,pastori amandoi: Celadon si Astree.Un pretendent la mana frumoasei fecioare a pacalit-o spunandu-i ca e inselata de iubitul ei.Astree l-a alungat pe Celadon,care,de disperare s-a aruncat intrun rau. Astree credea ca iubitul ei s-a inecat,dar Celadon a fost salvat de nimfele raului.Pentru ca jurase ca nu va mai aparea in fata iubitei sale Astree,Celadon a avut de infruntat multe obstacole ca sa rupa blestemul.Innebunit de dragoste si disperare,ravnit de nimfe,infruntand rivali,chiar obligat sa se deghizeze in femeie pentru a fi din nou langa iubita sa face orice ca sa fie din nou langa Astree.(Honoré d’Urfé, Astreea and Celadon).