Daily Archives: octombrie 28, 2008

Manipularea pe forumuri

Manipularea pe forumuri se distinge prin particularităţi determinate de caracteristicile lor sociale şi comunicaţionale. Comentariile şi dezbaterile pe forumuri evaluează conţinutul şi stilul articolelor, şi, în acelaşi timp, abordează şi alte subiecte.
Forumurile sunt căi de creare a opiniei publice. Ele sunt o alternativă la manipularea exercitată de presă.
Forumurile promovează o manipulare a opiniilor, a atitudinilor şi a comportamentelor din afara presei, în numele unor interese care ţin de orice tip de putere sau de influenţă. Deşi sunt dezbateri între cititori, forumurile pot constitui un mijloc eficient de control din partea puterii politice, economice, mediatice, religioase etc.
Persoane care scriu pe forum sunt calificate în aplicarea unor tehnici de manipulare provenind din diverse structuri organizaţionale.
Percepţiile autorilor afirmă o anumită nedumerire şi chiar respingere faţă de comentariile de pe forumuri. Indiscutabil, între autori şi cititori se manifestă, cel puţin pe anumite subiecte, un dezacord, afirmat direct sau implicit.Ce este manipularea?
Íntr-o exegeză recentă  manipularea este definită ca ”acţiune de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate) să gândească şI să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsionează intenţionat adevărul, lăsând însă impresia libertăţii de gîndire şI de decizie. Spre deosebire de influenţa de tipul convingerii  raţionale, prin manipulare nu se urmăreşte înţelegerea mai corectă şI mai profundă a situaţiei, ci inocularea unei înţelegeri convenabile,recurgându-se atât la inducerea în eroare cu argumente falsificate, cât şI la apelul la palierele non-raţionale. Intenţiile reale ale celui care transmite mesajul rămân insesizabile primitorului acestuia”.
Diversificarea permenentă a surselor de concepere şI difuzare de mesaje,a condus la o practică manipulativă care are la bază coduri precise, dar identificabile numai de ”profesionişti” şi total inaccesibile celor neiniţiaţi în acest domeniu. Unii analişti consideră că manipularea, ca substituire a violenţei fizice printr-o violenţă ”simbolică”, contribuie la reprimarea eficientă a unor aspiraţii pe care nu pot fi satisfăcute altfel la nivelul receptorului.

Casuta de basme si legende

Astazi vreau sa vorbesc despre o stire pe care am citit-o acum vreo  doua zile despre un proiect minunat,”Satul basmelor”.

„Consiliul Judeţean Covasna, alături de instituţii similare din două judeţe înfrăţite din Ungaria şi Suedia, intenţionează să implementeze un proiect privind înfiinţarea unui „sat al basmelor”, în care copiii să îşi însuşească reciproc culturile şi tradiţiile…”

M-am gandit atunci de ce nu s-ar face mai multe sate de povesti sau macar casute de povesti pentru toti copiii,parintii si bunicii lor?Toate fetitele isi doresc sa fie printese,iar baietilor le place sa fie luptatori viteji.Nu stiu cat de cunoscute sunt povestile scriitorilor romani,dar cred ca oamenii tineri ar putea realiza un astfel de proiect(cu ajutorul de la „bunici”).Sunt destule basme,legende,chiar fabule frumoase si copiilor le-ar placea sa fie personajele din basm.Bineinteles ca un astfel de proiect ar contribui si la dezvoltarea turismului in acele zone.Cateva exemple:basmele lui Ispirescu, poznele lui Păcală care sunt reunite într-un ciclu de snoave, care stă la baza prelucrărilor ulterioare ale lui Petre Dulfu (Isprăvile lui Păcală). Şi alţi scriitori au scris despre el: Ion Creangă (Păcală), Ioan Slavici (Păcală în satul lui) etc.,fabulele lui Grigore Alexandrescu.

Boul şi viţelul

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

– Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine,
Dar asta se-ntâmplă în oricare loc:
Decât multă minte, ştiu că e mai bine
Să ai totdeauna un dram de noroc.

Aşa de-a vieţii veselă schimbare,
Cum şi de mândrie boul stăpânit,
Se credea că este decât toţi mai mare,
Că cu dânsul nimeni nu e potrivit.

Viţelul atuncea plin de bucurie,
Auzind că unchiul s-a făcut boier,
Că are clăi sumă şi livezi o mie:
„Mă duc, zise-ndată, niţel fân să-i cer.”

Făr-a pierde vreme, viţelul porneşte,
Ajunge la unchiu, cearcă a intra;
Dar pe loc o slugă vine şi-l opreşte:
„Acum doarme, zice, nu-l pot supăra.”
– „Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată
După prânz să doarmă! Obiceiul lui
Era să nu şază ziua niciodată;
Ăst somn nu prea-mi place, şi o să i-o spui.”

– Ba să-ţi cauţi treaba, că mănânci trânteală;
S-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii;
Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială,
Priimit în casă dacă vrei să fii.”

La o mojicie atâta de mare
Viţelul răspunde că va aştepta;
Dar unchiu se scoală, pleacă la plimbare,
Pe lângă el trece, făr-a se uita.

Cu mâhnire toate băiatul le vede,
Însă socoteşte că unchiu-a orbit:
Căci fără-ndoială nu putea crede
Ca buna sa rudă să-l fi ocolit.

A doua zi iarăşi prea de dimineaţă,
Să-i găsească vreme, la dânsul veni:
O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheaţă,
Ca să-i facă bine, de el pomeni.

„Boierule, zise, aşteaptă afară
Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.”
– „Cine? a mea rudă? mergi de-l dă pe scară.
N-am astfel de rude, şi nici voi să-l ştiu.”