Animals in love(video)

Pentru ca voi pleca putin din barlogul meu cu povesti,taramul de magie si povesti (asa-mi place sa-i spun),vreau sa las tuturor celor care intra aici,un filmulet despre animale si cum iubesc ele.

Sursa

Les Animaux Amoureux

Doar o minune il mai poate salva pe Florin.

O veste trista despre Florin Ierulescu,hunedoreanul bolnav de endocardită, operat în Germania, este ţinut în viaţă doar de aparate. Medicii se aşteaptă la tot ce e mai rău.
Florin Ierulescu, tânărul hunedorean diagnosticat cu endocardită şi care a suferit o complicată intervenţie pe inimă la o clinică din Germania, a intrat în moarte cerebrală, iar medicii declară că şansele lui de a mai supravieţui sunt minime.
Starea tânărului s-a agravat în urmă cu aproximativ o săptămână, când a ajuns din nou pe masa de operaţie după ce mai multe cheaguri de sânge i-au pus viaţa în pericol. Medicii au declarat atunci că intervenţia a fost mai uşoară decât prima şi că hunedoreanul îşi va reveni, dar un cheag de sânge i-a ajuns pe creier.
Alături de fratele său
Sora lui Florin, Corina, a plecat ieri spre Germania pentru a-şi susţine fratele. Chiar dacă şansele sunt mici, femeia nu renunţă la speranţă.
„M-au anunţat medicii să mă duc să-l iau acasă. Acum este ţinut în viaţă doar de aparate. După ce a intrat în moarte cerebrală, doctorii au spus că îl mai ţin câteva zile, poate îşi revine. Miercuri a deschis ochii, dar de joi nu mai reacţionează la nimic. Îi voi ruga pe medici să mă mai lase două-trei zile să încerc să vorbesc cu el. Poate mă aude şi îşi revine. Nu voi renunţa atât timp cât mai există şi cea mai mică speranţă”, spune Corina Ierulescu.
Pregătiţi pentru ce e mai rău
Doctorii germani cred că doar un miracol îl mai poate salva pe Florin şi au anunţat familia să se aştepte la tot ce e mai rău. Ei au pus la dispoziţia rudelor tânărului şi datele de contact ale unei firme de pompe funebre care să-l aducă pe hunedorean acasă în cazul unui deznodământ tragic.
„Medicii încercă să mă ajute, dar spun că şansa ca fratele meu să-şi revină este foarte mică. I-am întrebat dacă Florin nu poate fi operat pe creier pentru a scote cheagul, dar mi-au spus că o astfel de intervenţie nu este posibilă”, a declarat Corina Ierulescu.
2500 de euro costă aducerea lui Florin în ţară, în cazul în care nu îşi revine.

Update:Isabellelorelai`s Weblog,Ecaterina are nevoie de 4860 RON pentru doua aparate auditive.(„Cred ca viata unei fetite de 5 ani poate sa insemne si altceva decat culori: sa-si poata auzi parintii si sa se poata integra mai usor in societate…”).

A vrea. A putea. A avea. Sau nu

Iubirea din metrou

Mi-ar fi placut ca povestea de iubire pe care am citit-o astazi in newsletter-ul primit sa aiba alt final,dar si asa,cred ca e o poveste romantica cum mai rar intalnim in zilele noastre.

Povestea de dragoste modernă( evz.ro)a unui bărbat care şi-a zărit „femeia visurilor“ într-un metrou din New York şi a lansat o căutare nebună pentru a o găsi nu a avut finalul de basm pe care mulţi îl aşteptau.

Patrick Moberg, 22 de ani, s-a îndrăgostit fulgerător de o necunoscută pe care a zărit-o într-o garnitură de metrou, anul trecut, în noiembrie, în zona Manhattan. Dar a pierdut-o în mulţime, astfel încât a schiţat un portret al fetei şi a creat o pagină web special pentru a o găsi: http://www.nygirlofmydreams.com.

Incredibil pentru un oraş cu 8 milioane de locuitori, Moberg a reuşit s-o identifice după numai 48 de ore, în condiţiile în care de obicei cinicii newyorkezi s-au grăbit să-l ajute pe „Romeo din metrou“ în căutarea sa. Misterioasa brunetă, o australiancă pe nume Camille Hayton, a intrat în joc şi a apărut în compania lui Moberg la televizor şi în interviuri pentru publicaţii din întreaga lume.

După aproape o lună însă, despre cei doi nu s-a mai ştiut nimic. Abia recent, Hayton a declarat pentru un ziar australian că povestea de dragoste a durat cam două luni şi că, actualmente, ea şi Moberg sunt „doar prieteni“. Neobişnuita poveste „ne-a legat într-un fel care ar putea trece eronat drept mai romantic decât a fost“, a declarat fata.

Dacă australianca este recunoscută şi în prezent pe stradă, şi a început să cocheteze cu filmul (un mic rol într-un serial TV şi figuraţie în ecranizarea „Sex and the City“), Moberg refuză să facă orice comentariu pe marginea fostei relaţii, menţionează Reuters.

De ce oare sau despartit cei doi indragostiti?Sunt sanse de impacare sau nu?Poate ca motivele despratirii se regasesc in randurile de mai jos?

Da sau nu!

Daca o saruti nu esti gentleman
Daca nu o saruti nu esti barbat
Daca o lauzi,ea crede ca minti
Daca nu o lauzi,nu esti bun de nimic
Daca esti de acord cu tot ce face ea,esti un bleg
Daca nu esti de acord,nu o intelegi
Daca o vizitezi des,ea crede ca e plictisitor
Daca nu o vizitezi des,ea te acuza ca o inseli
Daca esti imbracat bine,ea spune ca esti un playboy
Daca nu esti imbracat bine,esti un marginit
Daca esti gelos,ea spune ca e rau
Daca nu esti gelos,ea crede ca n-o iubesti
Daca incerci o idile,ea spune ca nu o respecti
Daca nu incerci,ea crede ca nu o placi
Daca intarzii un minut,ea se plange ca te-a asteptat
Daca intarzie ea,ea spune ca asa fac fetele
Dacao saruti odata intro anumita perioada,ea spune ca esti rece
Daca o saruti de mai multe ori,ea striga ca profiti de ea
Daca nu o ajuti sa treaca strada,iti lipseste morala
Daca o ajuti,ea crede ca e doar o tactica de seductie de-a barbatilor
Daca te uiti la alta femeie,te acuza ca flirtezi
Daca se uita ea la alti barbati,ea spuna ca doar ii admira
Daca vorbesti,ea vrea sa asculti
Daca asculti,ea vrea sa vorbesti.

Ce este iubirea?Aceasta este una dintre cele mai dificile intrebari ale omenirii.Pentru unii,iubirea esteca o prietenie care ia foc,pentru altii ,iubirea este ca norocul.Trebuie sa o cauti tot timpul ca sa o gasesti.Nu conteaza cum o definesti sau o simti,iubirea este eternul adevar din istoria omenirii.
Iubirea este rabdatoare,iubirea este blanda.Ea nu este invidioasa,nici nu se lauda si nici mandra nu este. Iubirea protejeaza;apara si spera in aspectele pozitive ale vietii.Fii statornic in iubire,nu insela.Iubirea trebuie traita nu doar simtita.Profunzimea iubirii nu poate fi masurata.Priveste la relatia dintre mama si copil.Mama isi iubeste copilul neconditionat si nu se poate masura aceasta iubire deloc.In orice iubire magica se atinge o dimensiune deosebita.Iubirea poate fi creata.Trebuie doar sa te concentrezi asupra blandetii unei persoane.Daca poti asta cu usurinta,atunci si iubirea vine usor. Fiti impreuna,impartasiti-va bucuriile si amaraciunile,intelegeti-va unul pe celalat,fa-ti timp pentru celalalt , fii intotdeauna acolo unde celalalt are nevoie.Cu siguranta,iubirea va consolida cu multa afectiune relatia voastra.

 

„Dumnezeu este iubire iar omul – conştiinţă”.

Nefericirea, ghinionul şi bolile ne urmăresc întregul neam. In multe familii nu este dragoste şi înţelegere. Orice lucru aş începe, sau se alege praful de el, sau nu-1 pot duce până la capăt. Am încercat să mai câştig ceva bani (mă sufocă sărăcia), peste tot numai înşelătorii. La serviciu se fac reduceri de personal, „atârn de un fir”. Nu de mult, mama a găsit în perna pe care dormea o „făcătură”. Am aruncat-o după un ritual magic. II iert pe omul care a pus-o la cale şi-mi cer iertare faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni pentru răul pe care l-am făcut vreodată.
Ajutaţi-mă ca toţi cei apropiaţi să-şi redobândească sănătatea, liniştea şi fericirea.
Karma personală coincide de obicei cu cea a părinţilor. Dacă în vieţile anterioare a fost ucisă iubirea, atunci şi între strămoşi cineva a comis crime similare.
In funcţie de tipul agresiunii săvârşite împotriva iubirii, se măsoară durata timpului cât omul o va purta în sine; pe cât de mare este crima pe atât de tare va murdări sufletele urmaşilor şi omul va trebui să răspundă în vieţile următoare pentru delictele lor; purificarea prin boli şi nenorociri îl va viza, în primul rând, pe el şi nu pe copii şi nepoţi.
Sensul blestemului ce apasă asupra neamului constă în agresivitatea crescută, inconştientă, împotriva oamenilor deoarece agresiunea împotriva iubirii se transformă întotdea-una în agresiune împotriva lumii şi a oamenilor. Pe cât sunt de agresiv faţă de lume înăuntrul meu, pe atât este de agresivă lumea faţă de mine. Oamenii cu un orgoliu interior crescut atrag boala şi nenorocirea. Şi oricât ar fi de ciudat numeroasele ghinioane, boli, necazuri sau blesteme îi ajută pe cei din această categorie să supravieţuiască. Prin toate acestea se realizează diminuarea importanţei şi a ataşamentului faţă de valorile umane. Atunci, impulsul apropierii de iubire şi de Dumnezeu creşte. Un astfel de neam poate supravieţui.
Cum se poate îndrepta situaţia? Primul lucru care trebuie făcut este să cultivaţi în dumneavoastră impulsul ce vă orientează către iubire şi Dumnezeu şi să-1 intensificaţi cu fiecare zi. Veţi ieşi acum din sală şi-n fiecare om ce vă iese în întâm-pinare veţi vedea Dumnezeirea. In fiece situaţie care se constituie în jurul dumneavoastră vedeţi afirmarea Divinului. Cu cât veţi simţi mai mult logica divină, chiar şi de neînţeles pentru dumneavoastră acum, cu atât veţi depinde mai puţin de logica omenească. Cu cât sunteţi mai deschisă pentru iubire, cu atât mai puţin veţi depinde de conştiinţă deoarece Dumnezeu este iubire iar omul – conştiinţă. Amintiţi-vă de toţi oamenii care v-au supărat în viaţă şi iertaţi-i. Să înţelegeţi şi să simţiţi că voinţa lor nu are nici o relevanţă. Prin înjosirea omenescului, în sufletul dumneavoastră se salveaza Divinul. Amintiţi-vă de toate momentele în care aţi strivit iubirea din sufletele celorlalţi oameni: judecându-i dispreţuindu-i, desconsiderându-i, şi retrăiţi acea situaţie păstrându-vă iubirea, anulându-vă pretenţiile. Reluaţi de zeci şi sute de ori până nu veţi simţi că dacă situaţia s-ar repeta aţi trece prin ea ca fiind cu totul alt om. Rugaţi-vă pentru copiii, nepoţii şi strănepoţii dumneavoastră pentru ca ei să-şi păstreze dragostea faţă de Dumnezeu şi să nu caute vinovaţi, oricât de dureroasă ar fi despărţirea de valorile umane.
înţelegeţi un lucru: dacă nu vă veţi schimba înăuntrul dumneavoastră, nici o rugăciune nu vă va fi de folos. Trebuie să vă schimbaţi până şi reflexele. Este greu numai la început, dar dacă v-aţi hotărât să vă transformaţi fără să vă întoarceţi din drum, întotdeauna va fi o reuşită. Noi ne schimbăm pentru a ne apropia de Dumnezeu şi nu pentru a căpăta şi mai multe valori umane. Ele vor veni după aceea singure. Cu cât sunt mai puţin dependent de fericirea omenească, cu atât mai multă pot să am din ea.
Şi încă un lucru foarte important. Mulţi sunt gata să-i ierte pe 99 dintre oamenii care i-au supărat, dar nu-1 iartă pe al o sutălea şi munca asupra sinelui este practic inutilă. Dacă iertaţi trebuie să-i iertaţi pe toţi. Dacă aţi hotărât să vă schimbaţi, această decizie trebuie să fie fără întoarcere. Şi dacă aţi luat acest drum, nu vă aşteptaţi să fiţi fericit de a doua zi. Poate fi invers. Tot ce a fost întunecat în suflet va începe să iasă, pot apărea adevărate convulsii, atât în plan fizic cât şi în* plan moral. Şi vi se va părea că ultimele resturi de fericire pe care le-aţi avut vă părăsesc.
Trebuie să înţelegeţi un lucru: de îndată ce aţi decis să trăiţi pentru a creşte Divinul din sufletul dumneavoastră deja sunteţi fericit şi această fericire nu vă va putea fi luată de nimeni, niciodată. Adevărata fericire nu va fi niciodată exterioară, căci tot ce avem în afară vom pierde. Sentimentele de bucurie şi iubire pe care le purtăm în sufletul nostru ne aduc adevărata fericire şi emană din dragostea faţă de Dumnezeu. Cu cât omul păstrează în sufletul său sentimentele de bucurie şi iubire, cu atât îi va fi mai uşor să vadă în toate principiul primordial. Şi în măsura în care îl simţim pe Dumnezeu în toate, suntem fericiţi.

Lazarev

Poveste cu talc despre un taietor de lemne

Foametea secera padurile Terrei

Sa protejam padurea!

1. Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori şi arbuşti (vegetaţie).

2. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la reducerea poluarii şi având o influenţa benefica asupra mediului.

3. Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt.

4. Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apa limpede şi curata.

5. Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat.

6. Reprezinta un sistem ecologic complex care adaposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorita adaptarii la condiţiile specifice de aici.

7. Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale.

8. Are un mare impact estetic, peisajele în care apar paduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajari antropice.

9. Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute.

10. Are o mare importanţa educativ – ştiinţifica, atât pentru noi cât şi pentru generaţiile urmatoare.

Poveste cu talc

Un mesaj pentru cei care cred ca talentul este raspunsul la orice problema: Talentul nu este suficient.
Multi dintre oamenii talentati care au un avantaj asupra celorlalti il pierd pentru ca in loc sa si-l imbunatateasca in permanenta se odihnesc pe lauri. Considera ca talentul ii va mentine in top. Ei nu isi dau seama care este adevarul: daca nu incep sa si-l valorifice, altii ii vor intrece. Talentul este mai comun decat isi imagineaza.

Era odata un taietor de lemne foarte puternic care-si cauta de lucru.A ajuns la un negustor de cherestea si acesta l-a angajat imediat.Pentru ca era platit bine,iar conditiile de lucru erau foarte bune,taietorul de lemne si-a dat silinta sa lucreze cat putea de bine.
Negustorul i-a dat un topor si i-a aratat locul de unde sa taie copacii.In prima zi,omul a taiat 15 copaci. „Felicitari”,i-a spus seful.’Continua sa muncesti tot asa!”
Fiind foarte motivat de cuvintele stapanului,taietorul de lemne a incercat sa munceasca si mai bine a doua zi,dar nu a putut dobori decat 10 copaci.A treia zi a incercat si mai mult,dar n-a reusit sa doboare decat 7 copaci.

Zi dupa zi el dobora tot mai putini copaci.
„Cred ca imi pierd puterile”,se gandea taietorul de lemne. Stanjenit s-a dus la negustor si si-a cerut scuze spunandu-i ca nu intelege ce i se intampla.
„Cand ai ascutit ultima oara toporul?” a intrebat negustorul.
„Ascutit?Nu am avut timp sa ascut toporul.Am fost foarte ocupat sa tai copacii…”

Asa este.Cei mai multi dintre noi nu ne perfectionam niciodata talentul,calificarea.Credem ca ceea ce am invatat odata este suficient si nu mai avem nevoie de perfectionare.Dar „bine” nu inseamna bine cand se asteapta de la noi mai mult.Perfectionarea abilitatilor noastre din cand in cand este cheia succesului…

Cea mai mare rasplata pentru stradaniile unui om
nu este ceea ce castiga prin munca sa, ci ceea ce devine prin ea.

Exista unii oameni care reusesc sa aiba succes chiar
si atunci cand nimeni nu crede in ei, dar niciodata
nu va avea succes unul care nici el nu crede in el insusi.

Un om trebuie sa fie destul de mare sa-si recunoasca greselile,
suficient de destept ca sa invete din ele si indeajuns de tare ca sa le indrepte.

Ca sa ajungi mare nu este suficient sa fi puternic,
trebuie sa mai si stii cum sa-ti folosesti aceasta putere.

Cel mai sigur semn ca cineva nu este important
este silinta cu care isi da importanta.

Citeste si vei cunoaste;
cunoaste si vei indragi;
iubeste si vei fi gata de slujire;
slujeste si vei cunoaste fericirea.

Povestea Sfantului Pantelimon

Nu am stiut pana astazi ca noi, ortodocsii, avem un sfant tamaduitor care ocroteste medicii si bolnavii.Bineinteles ca am dorit sa aflu mai multe si asa am gasit povestea sa.Nu numai povestea Sfantului Pantelimon am gasit-o, ci si manastirea Pantelimon de pe Muntele Athos.Sper ca si cei care viziteaza acest taram de povesti si magie (adica blogul meu) sa fie interesati de aceasta poveste.

O mica rugaciune pentru sanatate.”Pantelimon, ridicam rugaciunile noastre si cerem sa ne asculte durerile si cu puterea ce-i este data de la Dumnezeu ca un doctor fara de arginti, sa ne cerceteze degrab si sa inlature de la noi bolile sufletesti si trupesti”.Pentru ca in acest blog sunt povestile triste ale unor copii si tineri bolnavi care au nevoie de ajutorul nostru, am sa-l rog pe Sfantul Pantelimon sa-i ajute pe toti,sa ne ajute si pe noi sa fim sanatosi, iar pe medici sa-i pazeasca si sa-i ocroteasca ca la randul lor sa ii tamaduiasca pe bolnavi.

„Sfantule Pantelimon, te rugam ajuta-ne!Ocroteste-i si tamaduieste-i pe toti copiii, sa nu mai fie atatea boli si durere, sa le dai la medici multa intelepciune si putere de munca, sanatate, au nevoie de ocrotirea ta ca sa ne ocroteasca pe noi.Doamne ajuta!”

În aceasta luna, în ziua a douazeci si saptea, pomenirea Sfântului maritului, marelui Mucenic si tamaduitor Pantelimon.

Sfântul si maritul Mucenic al lui Hristos, Pantelimon, s-a nascut la Nicomidia din parintii Eustorgios, senator pagân, si Evula, o crestina; acestia i-au dat numele de Pantoleon. Incredintat spre educatie lui Eufrosin, medic de renume, el ajunse dupa putina vreme la o cunoastere desavârsita a artei medicale intr-atât incât imparatul Maximian, care ii remarcase calitatile, intentiona sa il ia la palat ca medic particular. Cum tânarul trecea in fiecare zi in fata casei unde era ascuns Sfântul Ermolae (cf. 26 iulie), Sfântul Parinte ghici dupa tinuta lui calitatea inalta a sufletului sau si il invita intr-o zi sa intre si incepu sa il invete ca stiinta medicala nu poate aduce decât slaba usurare naturii noastre suferinde si sortita mortii si ca numai Hristos, singurul Doctor adevarat, a venit sa ne aduca Mântuirea, fara leacuri si fara plata. Cu inima batând de bucurie la auzul acestor cuvinte, tânarul Pantoleon incepu sa il viziteze regulat pe Sfântul Ermolae si fu initiat de el in Tainele credintei. Intr-o zi, pe când se intorcea de la Eufrosin, gasi pe drum un copil, mort dupa ce fusese muscat de o napârca. Judecând ca momentul venise sa probeze adevarul promisiunilor lui Ermolae, el chema in ajutor Numele lui Hristos si pe data copilul se ridica iar napârca muri. Atunci el alerga la Ermolae si, plin de bucurie, ceru sa primeasca fara intârziere Sfântul Botez. Ramase apoi in preajma batrânului Sfânt pentru a se bucura de invataturile lui si nu mai reveni acasa decât in a opta zi. La intrebarile tatalui sau nelinistit el raspunse ca ramasese la palat, tinut de vindecarea unui om de pe lânga imparat. Pastrând inca secreta convertirea lui, el arata in acealasi timp o adânca preocupare pentru a-l convinge pe Eustorgios tatal sau de zadarnicia inchinarii la idoli.

Dupa o vreme fu adus la senator un orb care il implora pe Pantoleon sa il vindece, caci isi pierduse zadarnic toata averea pe la doctori. Increzator in Hristos, care salasluia de-acum in el cu putere, tânarul confirma in fata tatalui sau uimit ca avea sa il vindece prin harul Stapânului sau. Facu semnul Crucii pe ochii orbului, rugându-se lui Hristos si pe loc barbatul isi recapata vederea, nu numai a ochilor trupului ci si ai sufletului, caci el intelese ca Hristos il vindecase. Fu botezat de Sfântul Ermolae impreuna cu Eustorgios, care nu dupa multa vreme adormi in pace.

Pantoleon imparti atunci mostenirea sa saracilor, elibera sclavii si se dedica si mai vârtos ingrijirii bolnavilor carora nu le cerea in schimb decât sa creada in Hristos, cel venit pe pamânt pentru a ne vindeca de toate bolile noastre (de aceea este slavit printre Sfintii Doctori fara de arginti). Ceilalti doctori din Nicomidia incepura sa fie invidiosi pe el si cum el ingrijise pe un Crestin care tocmai fusese chinuit din ordinul imparatului, ei profitara de ocazie pentru a-l denunta la Maximian. Dupa ce le-a ascultat cu tristete plângerea impotriva protejatului sau, imparatul il convoca pe cel care fusese mai inainte orb si ii puse intrebari despre ce mijloace folosise Pantoleon ca sa ii redea vederea. Precum orbul din nastere din Evanghelie, omul raspunse cu simplitate ca Pantoleon il vindecase chemând Numele lui Hristos si ca aceasta minune ii adusese adevarata lumina, aceea a credintei. Furios, imparatul ceru sa i se taie capul pe data si trimise oameni sa il gaseasca pe Pantoleon. Când Sfântul se afla inaintea lui, ii reprosa ca ar fi tradat increderea pe care i-o acordase si il acuza ca il insulta pe Asclepios si pe ceilalti zei prin credinta sa in Hristos, un om mort crucificat. Sfântul ii raspunse ca atât credinta cât si mila fata de adevaratul Dumnezeu sunt superioare tuturor bogatiilor si onorurilor acestei lumi de desertaciune si pentru a-si intari argumentele ii ceru lui Maximian sa il puna la incercare. Fu deci adus un paralitic, asupra caruia preotii pagâni spusera incantatiile lor, salutate batjocoritor de catre Sfânt. Cum eforturile lor ramasera fara efect, Pantoleon isi inalta rugaciunea catre Dumnezeu si luând pe paralitic de mâna, il ridica in Numele lui Hristos. Numerosi pagâni, vazându-l pe om mergând plin de bucurie, crezura atunci in adevaratul Dumnezeu, in timp ce preotii pagâni insistau pe lânga imparat sa fie ucis acest rival periculos.

Cum Maximian ii amintea chinurile la care cu câtva timp in urma fusese supus Sfântul Antim (cf. 3 septembrie), Pantoleon raspunse ca daca un batrân facuse dovada unui asemenea curaj, cu atât mai mult tinerii trebuiau sa se arate curajosi in incercari. Nici magulirile nici amenintarile neputând sa il faca pe Pantoleon sa isi schimbe atitudinea, tiranul il incredinta torturii. Legat de un stâlp, trupul ii fu sfâsiat cu gheare de fier apoi ranile ii fura arse cu faclii aprinse. Dar Hristos, aparut Sfântului Mucenic sub chipul parintelui sau spiritual, Sfântul Ermolae, ii spuse : „Nu te teme, copilul meu, caci sint cu tine si iti voi fi de ajutor in tot ceea ce vei suferi pentru mine”. De indata tortele se stinsera iar ranile Sfântului fura vindecate. Apoi, fie scufundat in plumb topit, fie aruncat in mare legat de un pietroi, in toate incercarile Domnul il insotea si il pazea nevatamat. Dupa aceea fu aruncat fiarelor salbatice, dar si acolo Hristos il apara iar animalele venira gudurându-se la picioarele lui asemeni unor animale domestice. Cit priveste imparatul, ramânând el mai salbatec decât niste animale fara ratiune, dadu ordin ca Sfântul sa fie legat de o roata cu lame ascutite ce urma sa fie lasata sa se rostogoleasca de pe o inaltime in fata intregului oras adunat. Din nou Domnul interveni in chip minunat. Il elibera pe slujitorul sau de legaturile lui iar roata strivi in rostogolirea ei un mare numar de necredinciosi.

Cum Maximian il intreba de unde avea o asemenea putere si cum ajunsese el la Credinta Crestina, Pantoleon ii arata unde se ascundea Ermolae, caci Dumnezeu ii facuse cunoscut ca venise vremea, pentru el si stapânul sau, sa-L marturiseasca si sa isi gaseasca in Muceninicie desavârsirea. Dupa moartea preamarita a Sfântului Ermolae si a celor impreuna cu el, tiranul il aduse din nou pe Pantoleon si pretinzând ca mucenicii se supusesera, incerca sa il convinga sa se inchine idolilor, dar preafericitul ceru sa ii vada. Suveranul raspunse ca ii trimisese in misiune intr-un alt oras iar Pantoleon ii replica : „Ai spus adevarul fara sa vrei, mincinosule, caci ei sint acum in Ierusalimul ceresc!”. Constatând ca nu va putea sa il clinteasca din credinta sa, Maximian dadu atunci ordin ca Pantoleon sa fie decapitat iar trupul sa ii fie aruncat in foc.

Sfântul ajunse cu bucurie la locul executiei, in afara orasului, dar in momentul in care calaul isi agita spada, aceasta se topi precum ceara se topeste in foc. In fata acestei minuni, soldatii care erau de fata il marturisira pe Hristos. Pantoleon ii indemna insa sa isi indeplineasca datoria si mai spuse o ultima rugaciune. Un glas de sus ii raspunse : „Slujitor credincios, dorinta ta va fi acum indeplinita, portile cerului iti sint deschise, cununa ta e pregatita. Tu vei fi de-acum inainte adapost deznadajduitilor, ajutor celor incercati, doctor bolnavilor si teroare demonilor, de aceea numele tau nu va mai fi Pantoleon ci Pantelimon” (care inseamna „prea milostiv”). El isi intinse grumazul iar când capul ii cazu, curse lapte din gâtul lui, trupul sau deveni alb ca zapada iar maslinul uscat de care fusese legat inverzi din nou pe data si rodi cu fructe din belsug. Soldatii, carora li se daduse ordin sa arda trupul Sfântului, il incredintara credinciosilor care il ingropara cu piosenie pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul si se dusera sa propovaduiasca Vestea cea Buna si in alte locuri.

De atunci, Moastele Sfântului Pantelimon nu au incetat sa savârseasca vindecare si sa aduca harul lui Hristos, singurul Doctor al sufletelor si trupurilor, al tuturor celor care se apropie de El cu evlavie.

Calendar,27 iulie

 

“Riding Alone for Thousands of Miles”

Astazi am reusit sa vad si eu un film de la cap la coada.Nici nu mai tin minte cand am vazut ultima oara un film in intregime.Ba inceputul nu-l vedeam,ba adormeam in timpul filmului sau ma apucam de alte treburi in timpul pauzei publicitare si reveneam cand filmul era gata.Si cum spuneam ,azi am vazut un film care m-a impresionat in mod deosebit o poveste trista a unui tata si fiul lui,niste instrainati care se iubeau dar nu isi aratau sentimentele,ba mai mult,nici nu-si mai vorbeau de multi ani.

Spune Gabriel Garcia Marquez:„Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui „imi pare rau”, „iarta-ma”, „te rog” si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.”

De ce sa nu arati sau sa spui ceea ce simti?Pentru ca ti-e teama ca devii ridicol in ochii unora si te faci de rusine?Am ajuns la concluzia ca acest fel de a gandi ne face rau si noua si celor dragi.Mai bine sa fac un rezumat al filmului „Calatoria”,titlul original “Riding Alone for Thousands of Miles” sau „sa calatoresti singur mii de mile”,un film japonez ,o drama,povestea emotionanta a unui om care strabate China, intr-o calatorie care ii va schimba viata.

Cand Takata Gou-ici (Takakura Ken) afla ca fiul sau instrainat Ken-ici (Nakai Kiichi) este grav bolnav, se grabeste sa se duca la el. Dar Ken-ici refuza sa il vada. Rie (Terajima Shinobu), sotia lui Ken-ici, ii da lui Takata o caseta video care il ajuta sa isi cunoasca din nou fiul.

Formularea unei promisiuni pe aceasta caseta il trimite pe Takata intr-o adevarata odisee, pentru a-si dovedi dragostea fata de fiul sau. El intalneste in cale straini pitoresti, descopera bunatatea umana.. si sentimentul familiei, pe care credea ca l-a pierdut de multa vreme.

Ca si tarmul aspru al oceanului unde traieste,Gou-ichi Takata,acum la cei 70 de ani ai sai este un om rece si solitar.S-a hotarat sa plece de acolo doar dupa ce a primit un telefon plin de durere de la nora lui,Rie,care i-a spus ca fiul sau H Ken-ichi, de care s-a indepartat de cand era mic,este pe moarte,fiind bolnav de cancer la ficat si se afla intrun spital din Tokio.
Cand a ajuns la spital, afla ca fiul sau nu vrea sa-l vada.Nu il putea ierta de supararea pe care i-a pricinuit-o dupa atatia ani de cuvinte nerostite.Impasibil ca intotdeauna, Takata a ridicat din umeri si a iesit din spital.Cand a ajuns in dreptul parcarii,Rie l-a prins din urma si i-a dat o caseta video cu un film despre pasiunea fiului sau,o opera populara filmata intrun sat din China.Fiul sau filmase cu un an in urma in provincia Yunnan ,spectacolul unei trupe locale.Daca se va reintoarce anul urmator,atunci solistul trupei va canta pentru Ken-ichi“Riding Alone for Thousands of Miles,”un cantec din specialitatea lui.
In incercarea de a se impaca cu fiul sau, Takata se hotara sa mearga in provincia Yunnan,sa-l caute pe solistul vocal, Li Jiamin, si sa-l filmeze interpretand “Riding Alone for Thousands of Miles” .
Odata ce a ajuns acolo,Takata afla ca solistul Li Jiamin are de executat trei ani de inchisoare dupa ce ,fiind sub influenta alcoolului a injunghiat un om care ii punea la indoiala talentul.Cand translatorul angajat de el i-a spus ca e imposibil sa filmeze intro inchisoare chinezeasca, Takata cu fata lui ca de piatra nu a schitat nici un semn de descurajare.Takata e exact ca personajul din opera populara despre care e vorba in cantec:puternicul general Guan Yu care a sacrificat titlurile si bogatiile pentru a calatori 1000 de mile in ajutorul unui prieten.

Lui Takata i se alatura in acest demers,“Lingo”, alt translator care cu greu rosteste un cuvant in japoneza,dar compenseaza aceasta lipsa cu dorinta de a merge pana la capatul pamantului cu Takata,al carui devotament parental l-a miscat pana la lacrimi.
Odata ce au infrant rezistenta autoritatilor chinezesti ,cei doi barbati,au intrat in inchisoare sa filmeze.Dar solistul Li Jiamin incepe sa planga in hohote si nu poate canta.Marturiseste ca ar vrea sa-si vada fiul de opt ani pe care nu-l vazuse niciodata si care locuia in Stone Village. Takata s-a hotarat sa calatoreasca in Stone Village si sa-l aduca la inchisoare pe baietelul Yang Yang pentru a impaca tatal cu fiul.

In final,baietelul de opt ani nu vrea sa-si cunoasca tatal,iar Takata primeste un telefon de la nora sa care l-a anuntat ca fiul sau murise.Takata s-a intors la inchisoare,dar nu pentru a filma spectacolul,ci pentru a arata lui Li si celorlati puscariasi,pozele facute in sat ,baietelului de opt ani .

Filmul este o drama despre relatia dintre un tata si fiul sau care au ajuns niste straini,tatal nu si-a aratat sentimentele si nici nu i-a spus fiului ce mult il iubeste.Acum era prea tarziu,iar barbatul devenise deja alt om,in timp ce fiul sau,pe patul de moarte reusise sa dicteze sotiei sale o scrisoare pentru tatal sau in care ii spunea ce mult se bucura pentru gestul facut,acela de a porni in calatorie pentru a vedea locurile si oamenii pe care le filmase fiul cu un an inainte.

„Dacă vă lasă inima.Vă mulţumesc frumos”.Catalin.

Isabellelorelai este cel mai sufletist om pe care il cunosc atat in viata reala,cat si in cea virtuala.Cititi in blogul ei povestile triste ale unor copilasi care au nevoie de ajutorul nostru pentru a trai.Costa foarte mult tratamentul si parintii copiilor nu au atatia bani.Va multumesc in numele lor.

Un an şi şapte luni s-a făcut Ping-Pong cu viaţa mea

„Dar doctorii din România ce au făcut pentru el? (adică pentru mine, Cătălin) Înţeleg că România este o ţară săracă… Dar să dai un diagnostic de LEUCEMIE nu este imposibil! Chiar şi în ţările cu resurse mici…”. Şi a mai spus ceva: „Nu se vede nicăieri că s-a luat vreo biopsie din tumoră…”
Să ştiţi că şi eu am blog. Uitaţi aici:

http://www.elevation.ro/catalin/?p=10
Au spus şi la Realitatea TV despre mine.
http://www.realitatea.net/un-copil-bolnav-de-leucemie-a-orbit-dupa-ce-medicii-i-au-prescris-un-tratament-gresit_312502.html Şi Andreea Sminchy a scris despre mine:
http://sminchy.wordpress.com/2008/07/22/o-poveste-care-trebuie-sa-prinda-voce
http://sminchy.wordpress.com/termeni-si-conditii
Şi la ziar. În „Ziua”.
http://www.ziua.net/news.php?data=2008-07-10&id=9102
Şi la Asociaţia P.A.V.E.L. pentru copiii cu cancer au scris despre mine.
http://www.asociatiapavel.ro/index.php?ln=ro&cat=1
Ca să nu credeţi că vă mint…

Eu vreau să vă rog ceva frumos. Dacă vreţi, şi dacă puteţi, să mă ajutaţi şi pe mine. Mama trebuie să-mi cumpere nişte medicamente şi… de mai multe am nevoie… mâncare, igienă. A avut nişte bănuţi. Mi-au dat şi oamenii din sat. Dar s-au terminat. Dacă vă lasă inima.

Vă mulţumesc frumos.

„Suntem foarte bucuroşi că am mai trecut de un hop al încercării noastre. Vă informăm că am reuşit, cu ajutorul dumneavoastră, să strângem banii necesari intervenţiei chirurgicale. În momentul acesta, aş vrea să-mi găsesc cuvintele potrivite pentru a vă descrie ceea ce simt, pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu şi pentru a vă mulţumi dumneavoastră pentru tot ceea ce aţi făcut pentru îngeraşul nostru şi pentru că sunteţi în continuare alături de noi. Vă mulţumim din tot sufletul! „

Subiecte de gandire la sfarsitul vietii

In mod ideal ar trebui sa ne gandim la mai multe aspecte legate de sfarsitul vietii, atat timp cat suntem activi si capabili sa ne comunicam dorintele. Facand aranjamente din timp, se poate folosi timpul ramas pentru alte chestiuni mai importante ca: petrecerea timpului cu persoanele dragi, influentarea (orientarea catre) sau dirijarea altor relatii.
Se recomanda luarea in considerare a urmatoarelor:
– modalitatea de ingrijire si procedurile medicale folosite
– scrierea unor instructiuni cu anticipatie (in avans) care includ un testament si o imputernicire legala medicala: un testament este un document legal, care exprima dorintele in ceea ce priveste modalitatea de ingrijire in cazul in care pacientul nu poate vorbi sau nu poate lua decizii singur; o imputernicire medicala legala (sau o imputernicire pe termen lung asupra modalitatii de ingrijire) ii permite pacientului sa numeasca o persoana care sa ia decizii in locul lui asupra tipului de tratament, nu numai pentru persoanele muribunde, ci si in cazul in care pacientul nu poate vorbi singur
– daca se doreste donarea de organe: in acest caz se completeaza un card pentru donare de organe, un document care atesta dorinta pacientului de a dona anumite organe in momentul decesului; multe dintre state permit editarea acestor dorinte pe permisul de conducere.
Este foarte importanta comunicarea dorintelor deschis si concis persoanelor dragi si medicului curant. A face planuri pentru ultima parte a vietii atat timp cat mai esti capabil, poate usura si da un sens sfarsitului.Va exista un moment cand va trebui sa alegem intre tratamentul paliativ si cel curativ. In majoritatea cazurilor pacientii primesc un tratament curativ pe masura ce fac si un tratament paliativ, care ii ajuta sa duca o viata confortabila (amelioreaza simptomele, dar nu trateaza boala). In unele cazuri pacientul trebuie sa aleaga unul dintre cele doua tipuri de tratament.
Oprirea tratamentului curativ este o optiune atunci cand pacientul prezinta o boala incurabila (fara alternative terapeutice). Concentrarea pe diminuarea (ameliorarea) durerii si pe managementul simptomelor nu inseamna ca pacientul nu mai are acces la medicul curant sau nu beneficiaza de ingrijire optima. Medicul curant va continua sa trateze boala si nu va abandona pacientul care a ales sa se concentreze numai pe ameliorarea simptomelor.
De asemenea tratamentul curativ sau tratamentul care prelungeste durata vietii vor ramane optiuni terapeutice. Daca evolutia bolii se schimba, pacientul se poate reorienta catre un tratament curativ.

Influenta culturii asupra atitudinii in fata mortii
Atitudinile unei societati asupra mortii ajuta la conturarea sentimentelor oamenilor despre moarte si despre diversele tratamente pe care ei vor sa le urmeze catre sfarsitul vietii. In societatile dezvoltate atitudinea despre moarte a evoluat, de la un eveniment comun la unul pe care multi oameni incearca sa-l evite sau sa scape. In trecut moartea unei persoane era privita deschis si acceptata ca atare. O persoana muribunda era aproape intotdeauna ingrijita acasa. Progresele in tehnologiile medicale au facut ca procesul mortii sa dispara din ce in ce mai mult din viata de zi cu zi. Persoanele aflate catre sfarsitul vietii sunt acum ingrijite in spitale sau in azil. In consecinta multi oameni sunt mai putin familiari sa mai putin obisnuiti cu moartea.
Interventii medicale agresive au prelungit viata, chiar in cazul bolilor cronice (de durata). Astfel unii oameni vad boala ca pe un obstacol care poate fi depasit si moartea ca pe ceva care ar trebui evitat pe cat posibil si cu orice pret, fara sa tina seama de calitatea vietii.
Atunci cand se aleg optiunile de tratament pentru sfarsitul vietii, trebuie avute in vedere atitudinea proprie fata de moarte si orizontul cultural. Discutarea acestor probleme cu persoanele apropiate ii va ajuta pe acestia sa inteleaga si sa se familiarizeze cu preferintele privind modalitatea de tratament si sa fie pregatiti din punct de vedere emotional pentru pierderea persoanei dragi.

Spiritualitatea
Spiritualitatea se refera la sensurile si scopul in viata a unei persoane. Se refera de asemenea la relatia persoanei fata de o putere superioara sau o energie care da sens vietii.Unii oameni nu se gandesc frecvent la problemele spirituale. Pentru altii spiritualitatea face parte din viata zilnica. Catre sfarsitul vietii, oamenii se gandesc din ce in ce mai frecvent la chestiunile spirituale. Organizatiile religioase ofera confort spiritual multor persoane aflate catre sfarsitul vietii. Altii pot gasi alinare in explorarea naturii, prin intermediul comunitatii, consolidandu-si relatiile sau dezvoltandu-si noi relatii. Se recomanda unei persoane aflate in stadiul terminal, sa se gandeasca la lucrurile care-i ofera confort si suport emotional, la intrebarile si problemele care o framanta si sa nu ezite sa ceara ajutorul in randul prietenilor, familiei, in cadrul azilului sau consilierilor spirituali.

Ingrijirea unei persoane dragi
Perioada dinaintea mortii unei persoane, poate fi un timp al maturizarii. El ofera persoanei muribunde, familiei si prietenilor, posibilitatea consolidarii unor relatii, impartasirii unor amintiri si acceptarii pierderii persoanei dragi. In cazul persoanelor ce ingrijesc pacienti muribunzi, se recomanda comunicarea deschisa cu pacientul. De asemenea este benefic cererea ajutorului altora si ingrijirea proprie, pentru a evita extenuarea fizica si psihica.

Oamenii traiesc durerea fizica si emotionala in moduri diferite. Dupa pierderea cuiva, supravietuitorii se intreaba daca durerea lor este normala. Socul, negarea, supararea si vinovatia, sunt toate reactii obisnuite la pierderea unei persoane dragi. De exemplu o persoana poate simti manie (furie) fata de ceilalti membri ai familiei, fata de o putere suprema sau chiar fata de persoana care a murit. Sau supravietuitorii se pot simti vinovati, in cazul in care persoana care a murit a avut o boala de lunga durata si acum ei se simt usurati ca aceasta a scapat de suferinta. Acestea sunt reactii normale la pierderea unei persoane dragi.Supravietuitorii trebuie sa fie rabdatori cu ei insisi si ar trebui sa caute ajutor si suport din partea celorlati. Consilierii specializati pot ajuta unii oameni cu dificultati in depasirea procesului de pierdere a unei persoane.

sfatul medicului

„Ce fac alţi oameni iar eu nu fac?De ce anume nu sunt dependenta?(leapsa)

– Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?
– De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vântul frunza-n dungă –
Cântăreţii mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte –
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândurele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numaï cu el!

Am primit o leapsa de la Isabellelorelai (doua lepse am primit in total),a primit-o si ea la randul ei de la Elisa.”Ce fac alţi oameni iar eu nu fac? Adică de ce anume nu sunt eu dependenta?”

1.Ce fac alti oameni iar eu nu fac?La aceasta intrebare am destul de multe de spus.2.De ce anume nu sunt eu dependenta?…Aici e cam complicat pentru mine sa raspund pentru ca s-ar potrivi mai degraba „sunt dependenta” decat „nu sunt dependenta”.Sa raspund la prima parte a lepsei,mai bine.Ce nu fac eu ?Nu mint,nu insel,nu tradez,nu fac rau,nu ma imbrac la moda,nu merg la coafor,nici in restaurante,baruri,nu fac cura de slabire,nu fac plaja.Dar cred ca este firesc sa fie asa cand nu mai esti tanar ,nici sanatos si n-ai nici mijloace financiare,nu?La partea a doua a lepsei,la intrebarea „de ce anume nu sunt dependenta?”,raspunsul meu e urmatorul:sunt dependenta de tot ce exista:de familie,oameni,de fiecare fir de iarba si petala de floare,de razele soarelui si de picaturile de ploaie,de fiecare vietuitoare de pe pamant,vazduh si din ape,de adierea vantului si de fosnetul frunzisului,de soare,luna,stele,de tot ce se vede ,de taine si magie,de sunete,miresmele de toate felurile,de frumos si urat,de rau si bun.Sunt DEPENDENTA de tot ce exista !

Nu trimit leapsa mai departe,nu stiu cui s-o trimit.Prietenele mele virtuale au primit-o,iar prietenii din viata reala nu pot participa la lepse virtuale.

Update: trimit leapsa la Jamilla,fata frumoasa,desteapta,talentata si trista .Mai trimit leapsa si lui Cristian,un tanar care spune adevarul si care iubeste natura si oamenii.