Florin are nevoie de ajutorul nostru
„Buna ziua!
Numele meu este Catalin Bobaru si am 3 ani si 8 luni! M-am nascut intr-o familie saraca din Comuna Soimari, judetul Prahova. Intr-o dimineata am deschis ochii si nu am putut sa o vad pe mami, nici pe fratele meu, nici pe bunica. Speriat, am strigat-o pe mami, am intrebat-o unde este, de ce nu vad, ce se intampla cu mine, de ce ma doare capul asa de tare……..unde este mami, de ce nu ii vad fata zambitoare? Si, deodata , i-am auzit vocea calda, dar atat de speriata…ma intreba ce am, de ce nu pot vedea, ce ma doare…………nu stiu mami, nu inteleg…..de ce nu te pot vedea……ia-ma in brate, mami……mi-e frica……am inceput sa plang……mami striga dupa ajutor….zgomot de masina……..intuneric……intuneric…….
Asa a inceput totul!”
Florin vrea sa traiasca.Sansa lui este o operatie la inima intro clinica din Germania,dar ii mai trebuie 3000 de euro pana saptamana viitoare .
Florin Ierulescu este un tânăr de 29 de ani care iubeşte viaţa, o fire dinamică, o persoană care nu ezita să sară la nevoie în ajutorul unui prieten. Era un tânăr optimist, încrezător în propriile forţe, plin de speranţă, viaţă şi planuri de viitorDestinul avea să transformă viaţa lui Florin într-o tragedie pe care tânărul o trăieşte şi astazi.
„Am încercat să-i conving pe medici să mă opereze, cu tot riscul. Le dau în scris. Mi s-a răspuns că nu vor să îmi strice viitorul. Dar ce viitor am eu?”
Florin Ierulescu
–––––––-
„Boala mea este într-o fază terminală. Doctorii spun că e vorba de câteva luni. La mine au trecut deja şase şi nu ştiu cât mai rezist”
Florin Ierulescu
–––––––-
„Dacă rădăcinile infecţiei se desprind vor ajunge în creier sau în stomac şi fie voi muri, fie voi rămâne paralizat. M-a speriat teribil gândul, dar acum m-am resemnat”
Florin Ierulescu
Posted on iunie 20, 2008, in Uncategorized and tagged ajutor umanitar, solidaritate. Bookmark the permalink. 2 comentarii.
Pingback: Doar o minune il mai poate salva pe Florin. « my heart to your heart
Pingback: Le-am dat în scris: domnilor doctori, operaţi-mă, vă rog, cu tot riscul. Mi s-a răspuns că nu vor să îmi strice viitorul. Dar ce viitor am eu? « Isabellelorelai’s Weblog