Gandurile lui Nichita

Ganduri

de Nichita Stanescu
Gand 1
Pãrerea mea este cã poetul nu are o epocã a lui; epoca isi are poetii ei si, in genere, epoca isi vede singurã poeti.

 

Gand 2
Vreau sã vã spun un lucru, cu riscul de a mã repeta: eu nu prea cred cã existã poeti, cred cã existã poezie.
Gand 3
Dacã n-as crede in mesajul meu literar, nu as scrie. Pur si simplu, n-as crede si… e o falsã modestie sã spui „domnule, eu scriu pentru cã iubesc poezia… da’ nu prea cred dacã am talent, dacã n-am talent”. Eu cred foarte mult in talentul si in vocatia mea, pentru asta mi-am jertfit intreaga mea existenta, ca sa adaug, cu o picatura in plus, sensibilitatii contemporane o formulare mai noua, mai adecvata etcaetera.

 

Gand 4
Atunci va fi o poveste scurta, o confesiune scurta: Acum doua-trei dupã-amieze, primesc un telefon de la un necunoscut, care era ingrijorat cã as fi bolnav, care era fericit cã m-as fi insanatosit, ma rog… Si-mi spune un lucru care m-a lasat asa… nemaipomenit de bucuros. Mi-a spus, zice: ba, poete, zice, nu mor caii cand vor cainii. Si-mi spun mie: stii cã are dreptate, am spus eu, sã stii cã omul asta are dreptate. Pai nu mor caii cand vor cainii! Si, de altfel…

 

Gand 5
De aceea, pentru mine muntele – munte se zice.
De aceea, pentru mine iarba – iarba se spune
De aceea, pentru mine izvorul izvoraste
De aceea, pentru mine viata se traieste.

 

Gand 6
Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le ducem cu noi panã la urmã sunt propriile noastre sentimente, dragostele noastre, patemile noastre, urile si adversitatile noastre. Ma-ntreb: noi, la capatul vietii noastre, ce-am lasa in afara?
Banuiesc cã putem lasa niste sentimente.
Mai putin de ura, intrucatva de patemi dar… de dragoste mai ales.
Gand 7
Dac-ar fi sã scriu un catren – catren insemnand o poezie de numai patru versuri – in ce sens de numai patru versuri, diferite popoare au poezii scurte, noi… cea mai scurtã poezie a romanilor este tapuritura din Maramures, care se incepe cu un chiot si se sfarseste cu o besteleala, dar e foarte frumos cã e asa.

 

Gand 8
Poeziile foarte bune care sunt compuse pe o linie melodicã proastã se uitã iute odatã cu linia melodicã.
Pe cand o poezie proastã pe o linie melodicã bunã ramane in memorie.
Gand 9
Sã smulgem fildesii din Alifantis
Si din Mediterana tot ce a fost Atlantis
Sã-l auzim cum cade cum soimul cel vanat
Lenes si in cascade, intr-un alt fel pãcat
Cand cantã parcã moare o tainã dintr-un grec
Si tot ce e in mine zare aratã a inec
Dar nu-n sãrata mare ci in ceva cu mult
mai mare.
Gand 10
Inspiratia este fundamentul artelor in genere, ea este exact ca impulsul electric care starneste fulgerul intre doi poli. In momentul in care tensiunea intre doi poli se creeaza, fulgerul apare.
Fara fulger nu poate sa existe fulger.
Gand 11
Eu cred cã un om este ceea ce isi aduce aminte despre sine insusi.
Bunãoarã, eu ma consider pe mine ceea ce imi aduc aminte ca sunt.
De asta uneori oamenii sunt in aparenta schimbatori sau au umori diferite.
De fiecare datã iti aduci aminte alte lucruri despre tine insuti.
Gand 12
Un poet nu poate fi mai bun decat alt poet.
Un poet poate fi mai bun decat sine insusi sau mai slab decat sine insusi.
Gand 13
De poeti numai de bine, ca sã zicem asa.