Daily Archives: mai 19, 2008

„Barbatul este capabil de eroism, femeia – de orice sacrificiu”.

Nu stiu daca sunt sau nu feminista,sunt doar un om de genul feminin,mama,sotie,fiica,sora,matusa…Vreau sa vorbesc despre femei pentru ca am cunoscut aici si-n viata reala femei care ar fi in stare sa mute muntii din loc la nevoie.Unele dintre ele sunt considerate doar frumoase,altele prea destepte…indiferent cum sunt-frumoase sau urate,destepte sau mai putin destepte,tinere sau batrane-femeile au ceva in comun:intuitia,sentimentul inconştient de prezicere a celor ce urmează să se întâmple; instinct.

Cred ca ar trebui sa stim si sa intelegem de ce a aparut miscarea feminista;de ce au luptat femeile pentru emancipare,de ce n-au mai vrut sa fie doar mame,sotii sau sclave.

FEMINÍSM s.n. 1. Mişcare socială care urmăreşte dobândirea egalităţii în drepturi a femeilor cu bărbaţii. ♦ Doctrină care propagă emanciparea femeii şi extinderea drepturilor ei.

Exemple de discriminare din „Codul Napoléon” de la 1804:

bullet

vârsta la care un copil de sex feminin trebuie protejat de lege este de doar 13 ani, după această vârstă, fetele sunt libere ca pasărea cerului;

bullet

articolul 340, „la recherche de la paternité est interdite”, este destinat ascunderii păcatelor înfăptuite de bărbaţi şi atragerea ruşinii asupra fetelor seduse şi amăgite;

bullet

soţul este tutorele legal al soţiei sale,el nu o poate împuternici pe aceasta; tot ceea ce câştigă şi economiseşte femeia este proprietatea bărbatului său;

bullet

mama nu dispune de drepturi legale asupra copiilor ei; femeile nu pot face parte din consiliul de familie;

bullet

femeile nu pot fi decât tutorii propriilor copii şi nepoţi;

bullet

nici o femeie nu poate fi martor la Etat civil (starea civilă);

bullet

în cazul unui adulter comis de femeie, bărbatul are dreptul să îi ia viaţa atunci când o suprinde în flangrant delict;

bullet

femeile nu au nici un drept civil; ele nu au drept de vot la alegerile comunale şi politice.

Mai am ceva de spus.

Barbatul si femeia

de Victor Hugo

Barbatul este cea mai elevata dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal.
Dumnezeu a facut pentru barbat un tron, pentru femeie un altar.
Tronul exalta, altarul sfinteste.
Barbatul este creierul, femeia este inima.
Creierul primeste lumina, inima primeste iubire. Lumina fecundeaza, iubirea reinvie.
Barbatul este puternic prin ratiune, femeia este invincibila prin lacrimi.
Ratiunea convinge, lacrimile induioseaza sufletul.
Barbatul este capabil de eroism, femeia – de orice sacrificiu.
Eroismul innobileaza, sacrificiul aduce sublimul.
Barbatul are suprematia, femeia are intuitia.
Suprematia semnifica forta, intuitia reprezinta dreptatea.
Barbatul este un geniu, femeia este un inger.
Geniul este incomensurabil, ingerul este inefabil.
Aspiratia barbatului este catre gloria suprema, aspiratia femei este indreptata catre virtutea desavarsita.
Gloria face totul maret, virtutea face totul divin.
Barbatul este un cod, femeia este evanghelia.
Codul corijeaza, evanghelia ne face perfecti.
Barbatul gandeste, femeia intuieste.
A gandi inseamna a avea creier superior.
A intui, simtind inseamna a avea in frunte o aureola.
Barbatul este un ocean, femeia este un lac.
Oceanul are o perla care il impodobeste, lacul, poezia care-l lumineaza.
Barbatul este un vultur care zboara, femeia – o privighetoare ce canta.
A zbura inseamna a domina spatiul, a canta inseamna a cuceri sufletul.
Barbatul este un templu, femeia este sanctuarul.
In fata templului ne descoperim, in fata sanctuarului ingenunchem.
Barbatul este plasat acolo unde se sfarseste pamantul, femeia acolo unde incepe cerul.

Istoria miscarii feministe

Profesor Mihaela Miroiu: «Încercati si cu o femeie!» arata ca româncele nu au nici stima de sine si nici o cultura a demnitatii personale.

Au nevoie de ajutorul nostru

 

Multi oameni au nevoie de ajutorul nostru ca sa traiasca.Sa-i ajutam fiecare cum poate!Va multumesc in numele lor .

Dana Deac are nevoie de ajutorul nostru.

Si ei au nevoie de ajutorul nostru.

DESPRE BUNATATE SUFLETEASCA

„Degeaba le-am avea pe toate :inteligenta, cultura ,istetimea ,supracultura, doctoratele, supradoctoratele (ca in profesorul din Lectia lui Eugen Ionescu),daca suntem rai,haini,mojici si vulgari ,prosti si nerozi,doi bani nu facem, se duc pe apa simbetei si inteligenta ,si eruditia ,si supradoctoratele ,si toate congresele internationale la care luam parte,si toate bursele pentru studii pe care le cistigam prin concursuri severe.

Nimic nu poate inlocui si suplini nitica bunatate sufleteasca,nitica bunavointa,toleranta,intelegere.Nitica sustinuta buna-cuviinta.

Bunatatea sufletesca nu-i o virtute subtila si rafinata,e un atribut de baza al fiintei omenesti si totodata un atribut al culturii.Bunatatea este alt nume al definitiei date de Aristotel omului: fiinta sociala.Fara bunatate nu putem convietui decit in conditii de groza si justificind amarnica afirmatie a lui Sartre: ceilalti, iata iadul!

Exista un altruism elementar exprimat prin bunatate care este o axioma a vietii obstesti.Berediaev spunea: piinea pentru mine este o problema materiala(subinteles egoista ,vulgara),dar piinea aproapelui meu,continua Berediaev, este pentru mine o datorie spirituala .Reiese de aici in mod vadit ca nimic nu poate suplinii intru totul bunatatea .

Stim ca de-am vorbi toate limbile si toate dialectele pamintului si de-am fi capabili sa clasificam conform cu clasificarea zecimala toate volumele tiparite in toate limbile pamintului,de la Gutenberg si pina astazi si de am fi toba de carte si de eruditie,si de am cunoaste intrebuintarea tuturor termenilor specifici tuturor stiintelor si tehnicilor ,tot nu ne putem numi oameni culti daca sintem niste pizmareti,niste badarani si niste rai la suflet.

Ca ne-o place sau nu,cultura nu este numai acumulare de cunostiinte,ci o subtirime a caracterului si capacitatea de a nu considera bunatatea drept o simpla virtute desueta si sentimentala.
Sa nu savirsim regretabila eroare de a lua drept scriitori pe simpli facatori de carti si drept oameni de cultura pe simplii memorizatori de informatii.”

 

Nicolae Steinhardt,
Primejdia Marturisirii, p. 56
Edit. Humanitas

Cineva micut si dragalas vrea o casuta .