O viata impreuna

Intro zi,un cuplu in jurul varstei de 70 de ani a intrat in biroul unui avocat a pentru a divorta.Avocatul a fost destul de uimit,desi avusese multe cazuri de divort.Apoi avocatul le-a aflat povestea.Cuplul traise in certuri toti cei 40 de ani de cand erau impreuna, nimic nu parea sa fi fost in regula dupa cum spuneau ei.
Au ramas impreuna doar datorita copiilor,temandu-se ca nu cumva sa-i afecteze divortul.Acum,copiii erau mari,aveau familiile lor si nu mai aveau nici in motiv de ingrijorare legat de copii-tot ce doreau era sa-si traiasca fiecare viata liber,asa cum ar fi vrut in toti acei ani de casnicie „nefericita”-de aceea s-au hotarat sa divorteze.
Avocatul avea mult de lucru cu dosarul lor de divort si tot nu intelegea de ce dupa 40 de ani de casnicie, cuplul dorea divortul.
In timp ce semnau actele,sotia ii spuse sotului:”Am tinut la tine cu adevarat,te-am iubit,dar nu mai rezist,imi pare rau…””Nu-i nimic,inteleg”,i-a raspuns sotul.Auzindu-i,avocatul le-a propus sa ia masa toti trei.La restaurant,tacerea de la masa era tare stanjenitoare.La primul fel(pui fript),barbatul i-a dat sotiei pulpa de pui:”Ia-o tu,asta iti place cel mai mult”.Atunci avocatul s-a gandit ca inca exista o sansa ,insa a auzit-o pe femeie rostind incruntata:”Intotdeauna ai crezut ca tu le stii pe toate,niciodata nu te-ai gandit ce simt eu,nu stii ca urasc pulpele de pui?”
Sotia nu stia ca in atatia ani impreuna,sotul incercase in toate felurile s-o faca multumita si ca pulpa de pui era preferata sotului.Sotul nu a inteles-o ,credea ca stie ce-si doreste sotia,dar era tocmai pe dos.
In acea noapte,dupa cina la restaurant,cei doi n-au putut sa doarma-se intorceau cand pe-o parte ,cand pe alta…dupa cateva ore de nesomn,barbatul n-a mai rezistat si si-a dat seama ca inca o iubeste pe sotia lui si ca nu se poate descurca fara ea,dorea sa fie din nou impreuna,dorea sa-i spuna ca ii pare rau,dorea sa ii spuna :”Te iubesc!”
A ridicat receptorul telefonului si a format numarul…telefonul suna intruna…nu raspundea nimeni…el forma numarul din nou,telefonul suna….
Pe de alta parte,sotia era tare trista,nu intelegea cum de se intamplase asta dupa atatia ani,cum de el nu a inteles-o…si desi il iubea,ea nu mai putea suporta viata alaturi de el.Auzea telefonul sunand,dar nu voia sa raspunda desi stia ca e el…”ce rost are sa mai vorbim acum cand totul s-a sfarsit..” si pana la urma a decuplat telefonul.
Si-a amintit prea tarziu ca el avea probleme cu inima.
A doua zi,femeia a mers intrun suflet la apartamentul sotului…cand a intrat l-a vazut zacand pe canapea,inca tinea receptorul telefonului…avusese un atac de inima chiar cand incerca sa vorbeasca cu ea la telefon….
Dupa un timp,pe cand femeia s-a apucat sa puna lucrurile in ordine,a gasit printre acte o polita de asigurare cu data casatoriei lor,beneficiarul fiind ea…Intre acele hartii a gasit si un biletel…
“Draga mea sotie,cand vei citi aceste randuri eu nu voi mai fi.Am facut aceasta polita de asigurare pentru tine,desi suma este mica,doar 100 de $,sper ca aceasta polita sa poata continua promisiunea pe care am facut-o cand ne-am casatorit,sa aiba grija de tine in locul meu ca si cand as fi alaturi de tine.Vreau sa stii ca voi fi intotdeauna aproape,alaturi de tine…te iubesc.”
Lacrimile au tasnit ca un rau… nu se mai opreau.

“Cand iubesti pe cineva,spune-i…Nu stii niciodata ce se poate intampla in clipa urmatoare…Invata sa construiesti viata impreuna cu cel ales…invata sa va iubiti unul pe celalalt…iubeste-l pentru cine e…nu pentru ce e…”

Posted on mai 13, 2008, in povesti and tagged , , , . Bookmark the permalink. 10 comentarii.

  1. Pentru Jamilla,in caz ca nu reusesti sa vezi poza de la tine,o gasesti aici.
    http://pixdaus.com/single.php?id=27579

  2. M-ai facut sa zambesc,Jamilla.Spun ca-s babeta pentru ca stiu de la copii ca daca ai peste 30 de ani esti considerat batran.
    Insa sufletul meu este suflet de copil,imi plac povestile,imi place sa ma joc,sa visez,sa fac pozne,ma las purtata de imaginatie oriunde in Univers si nu-mi mai este jena ca unii ar putea rade ca o femeie de varsta mea,azi maine,bunica,se comporta ca o adolescenta indragostita sau un copil pus pe sotii.
    Trista sunt de felul meu.
    Ma simt bine ca am prieteni(e) asa de tineri ,de varste apropiate cu copiii mei.Ei nu prea ma asculta,au problemele lor.Cand am inceput sa stau pe net s-au cam mirat,dar ei m-au invatat primele notiuni.In rest,multe le-am invatat singura si-mi place,sunt chiar mandra ,as putea spune.
    Deci esti scriitoare 🙂 Felicitari.Sper sa castigi si concursul de miss.

  3. auzi la ea babeta!!!! pai se poate? nu te supara pe mine, dar faptul ac te vezi asa, te si face sa te simti asa… am inteles ca esti foarte bolnava, e greu de dus asta in spate, stiu din familia mea si nu numai… pe de alta parte, mi-as dori putin (stiu, e usor de zis…) sa te apreciezi mai mult, sa nu te mai minimizezi apropo de puterile tale si s aincerci sa te vezi si tu pe tine intr-o lumina mai pozitiva… va trebui sa stam serios de vorba odata… nu te gandi ca sunt asa de mica fata de tine (scuze de tutuiala, te simt mai apropiata asa), lucrez intr0un domeniu care m-a maturizat si m0a maturizat si ceea ce duc in spate de cand ma stiu. Pup! (ps: cand vin eu nervoasa de la serviciu, ii toc pe toti inclusiv pe mine, ahahah)

  4. Deci daca te mai aud ca esti deja babeta., ma supar de-abinelea. Poti sa ai si 60 de ani, ca nu ma intereseaza, tot tanara imi pari….nu vezi cu ganduri frumoase ai, ce sete de cunpoastere, ce fotografii postezi, povesti si zambete printre randuri, chiar daca si un pic de tristete? punct. (oi fi cum ai spus tu, dar am si eu Golgota mea… si uneori mai clachez, noroc ca imi revin, daca nu eu si daca nu acum, atunci cine si cand? deci tot eu)

  5. Jamilla,nu fii trista!Esti tanara,frumoasa,desteapta,ai talent la scris…M-am gasit eu sa dau sfaturi si indicatii pretioase 😦
    Dar eu sunt deja babeta .Povestea aia am gasit-o pe net in engleza,am tradus-o si adaptat-o putin.
    Si mie mi-e teama sa nu fac vreo prostie ca sa regret si sa plang.lM-am mai simtit vinovata pe vremuri cand a murit tata,ca nu am stiut sa-i arat ca-l iubesc.
    Mai am o poveste,de fapt am mai multe,dar acum sunt cam ocupata.
    Maine am examen.Am terminat cursurile organizate de Agentia de somaj pentru babete si cica vom fi angajate.

  6. isabellelorelai

    Păi când ţi-am zis să spui când ai nevoie de ajutor, tu ce ai spus? Nu…
    Dă-mi e-mail să vedem ce putem face.

  7. Isabellelorelai,nici eu nu vreau sa ma cert cu nimeni sau sa supar rau pe cineva-nu vreau sa regret toata viata daca se intampla ceva din vine mea.Si cu toate astea,ma mai cert cu barbatul meu.Vine nervos acasa de la servici si ma toaca pe mine.cateodata izbucnesc.
    Daca ai stii ce ma doare ca trebuie sa ma rog pentru bani de medicamente!Am boli cronice si trebuie sa iau medicamente toata viata.
    Nu mai spun nimic,azi am umblat ca nebuna prin farmacii degeaba.S-au terminat fondurile.

  8. gabi multumesc pt poveste! 😉

  9. gabitza, stau acum prost cu sufletul de 2 zile si chiar m-ai terminat cu postul asta…in alta ordine de idei, stiou ca o s afiu bine pana la urma, ca nu am probleme grave, doar unele chestii care ma supara pe mine…insa stii ca uneori trebuie s afie doi pt o relatie, stii desigur.

  10. isabellelorelai

    De o bună bucată de vreme evit să mă cert cu orcine. Mă gândesc că pot muri în orice secundă şi nu vreau să mor certându-mă.
    Frumoasă poveste, Gabi, mulţumesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: