Poveste despre sarbatoarea de 10 mai

10 mai,o zi din istoria Romaniei moderne.La 10 Mai 1866, Principele Carol Hohenzollern-Sigmaringen depunea juramantul ca domn constitutional al Romaniei, in fata Parlamentului: „Jur de a fi credincios legilor Tarii, de a pazi religiunea Romaniei, precum si integritatea teritoriului ei si de a domni ca Domn constitutional”.10 mai a fost Ziua naţională a Romaniei între 1866-1948.

Era ziua in care, in 1866, la Bucuresti, in fata Parlamentului, Carol I jura ca va fi credincios legilor tarii, ca va pazi religia romanilor, integritatea teritoriului lor si ca va domni ca domn constitutional. Sarbatoarea acestei zile avea si semnificatia aducerii aminte, avand mereu persoana Principelui (Regelui) si Familia sa in centru. Familia Regala, pe langa participarea la defilare, era prezentata la slujba pentru sfintirea zilei la Mitropolie, la masa festiva de la Palat, iar seara iesea in mijlocul bucurestenilor, asista la bataia cu flori de la Sosea si la spectacolul cu focuri de artificii din Cismigiu. Carol I, Ferdinand, dar si Carol II si Mihai I voiau sa fie in aceasta zi cat mai mult vazuti, sa ilustreze apropierea de popor (pentru orice suveran si pentru orice om politic in epoca moderna, imaginea publica era esentiala). Deja la prima intalnire cu oaspetii sai de 10 Mai, in 1867, Carol I rostea intaiul sau discurs in limba romana. Pentru a sarbatori aceasta zi se editau marci postale cu aspecte din viata Suveranului.(…) Se instituiau medalii, care erau conferite pe viata, dreptul de a le purta era personal si el nu se putea transmite urmasilor, care aveau insa dreptul de a le pastra, ca amintire de familie. Se bateau monede jubiliare, cum erau cele de aur de 100, 50, 20 lei si cele de argint de 1 leu, 5 lei s.a. 10 Mai era si ziua in care se aduceau osanale, in care se spuneau vorbe pompoase (intr-o cuvantare tinuta la 10 Mai, la o serbare din Bucuresti, Carol I era comparat cu… „Fat-Frumos, care se urca pe varful muntelui ca un vultur”)”.

„Sarbatoarea Regelui Carol e si sarbatoarea Romaniei! Netrebnic romanul care nu-si uita astazi de pasurile lui”, cum clama Pompiliu Eliade intr-o conferinta tinuta la o serbare populara in 1903, indemnand locuitorii Bucurestilor sa petreaca, sa uite de necazuri si sa traiasca laolalta cu semenii o clipa de inaltare sufleteasca. Era ziua cand, mai ales in marile asezari, se simtea aerul de sarbatoare. La Bucuresti, in Piata Universitatii, era defilarea armatei, a elevilor, studentilor, mestesugarilor si negustorilor, a primarilor si nobililor judetelor tarii, imbracati in costume populare specifice zonei din care veneau”. De asemenea, 10 Mai era ziua in care totul se impodobea. „In diferite puncte ale orasului apareau arcuri de triumf, strazile se iluminau mai puternic decat altadata si se <<tricolorau>>, la toate barierele orasului se dadeau pranzuri populare pentru saraci (la Filaret se organiza ospatul veteranilor). Primaria dadea si ea un banchet sub cerul liber, iar seara principele si apoi Regele invita la Palat personalitatile tarii (300 de tacamuri la a doua aniversare, in 1868, 500 in 1873…). Se organiza o Expozitie (in 1906 a fost una nationala, de mare anvergura), cu tot felul de produse ale industriei si agriculturii din toate judetele, dar si cu carti, tablouri, ceramica… Unele produse se vindeau cu pret redus. Altele erau oferite gratuit. In timpul defilarii, <<pe un car brutarii fabricau painea si o aruncau multimii de jos si de la ferestre>>, cum scrie C. Bacalbasa”, arata istoricul Ion Bulei.

Parada de Ziua Regelui.

Miting de Ziua Regelui.

Reginele Romaniei.