„Inainte prin inapoi”

” L’esprit d’escalier”, (the witt of the staircase) numesc francezii acele riposte intepatoare care ne vin in minte cu cateva secunde prea tarziu,pe cand iesim din camera sau,de ce sa nu recunoastem,dupa cateva zile.Ti se poate intampla sa-ti vina dintrodata in gand cum ai fi putut pune piciorul in prag ,cum ai fi putut pune la punct pe cineva ,dar cand e deja prea tarziu ca sa o faci. Iti vine sa fierbi de ciuda in propriul tau suc cand stii ca sansa pe care ai pierdut-o nu se mai iveste a doua oara,ai pierdut-o pentru totdeauna.

Mai pe scurt:te gandesti la o remarca intepatoare prea tarziu.Toti suntem spirituali.Numai ca multora dintre noi ni se intampla sa gasim remarcile istete un pic prea tarziu. „Il pun la punct pe X de nu se vede”,dar numai dupa ce acesta iese din incapere.”


Numai o clipa

Nichita Stanescu

Numai o clipă, spuse aerul
păsării care zbura
Numai o clipă, lasă-mă numai o clipă
sa nu fiu de faţă cu dumneata.
Numai o clipă, numai o clipă,
spuse inima sângelui care venea
Numai o clipă, numai o clipă
lasă-mă singură de dumneata.
Numai o clipă, numai o clipă,
i-am spus morţii care rânjea
cu roşii buze, cu albă dantură,
cu tu şi cu A.
Lasă-mă numai o clipă
întârzie numai o clipă
i-am spus celei care venea.
Dar ea nici o clipă
n-avu vedere
nici pentru mine
nici pentru putere
căci se grăbea
se foarte grăbea…

Posted on mai 3, 2008, in Uncategorized and tagged . Bookmark the permalink. 4 comentarii.

  1. Vizitatorule anonim,ma bucur ca iti place ce ai vazut aici.Mai sunt si altele interesante,cred eu.

  2. sntfoarte faine

  3. Isabellelorelai,ignor si eu unele persoane al caror scop in viata e acela de-a face rau,mai ales celor deja raniti,a celor vulnerabili.Stiu ca asta-i doare cel mai tare.
    Ironizez uneori,mai ales ma autoironizez-cred ca e un fel de strategie de autoaparare in fata rautatii unor oameni.Asa ca ma consider destul de puternica acum.
    Versurile lui Nichita le-am descoperit la batranete si nu mi-e rusine sa recunosc.Inteleg si simt ceea ce spune ,desi n-as putea sa explic.Nu am cuvinte,dar simt si e minunat !

  4. isabellelorelai

    Gabi, eu cred că sunt unii care nu merită, pur şi simplu, să primească nici un fel de replică. Nici ironie, nici nimic.
    Trebuiesc ignoraţi, doar aşa vor simţi că răutăţile lor sunt inutile.
    Eu am adoptat asta:
    Ironia este felul cel mai rafinat de a expune defectele altora. Dar nu toata lumea are talentul de a manui o treaba atat de gingasa si dificila.
    John Locke
    Dacă nu sunt în stare să respect principiul adoptat, tac.
    .
    Şi mai tac în faţa lui Nichita.
    De dragoste şi admiraţie tac.
    Altceva…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: