Navigatie pe Bega

vaporas.jpg

Am citit ca Bucurestiul va avea doua porturi.

Pentru ca lucrarile la canalul Dunare-Bucuresti au inceput cu multi ani in urma, chiar daca este idee comunista, cred ca un port e foarte util, mai ale ca transportul pe apa e mai putin costisitor, vor aparea noi locuri de munca, se vor dezvolta mai multe domenii industriale, poate ca si transport de pasageri.

„Dupa finalizarea Canalului Dunare-Bucuresti, Capitala va avea in cativa ani doua porturi, situate in est, in localitatea Glina, si in sud, in localitatea 1 Decembrie. Lucrarile ar putea demara in 2009, fiind necesare circa 400-450 milioane de euro pentru finalizarea acestora”.

Citind articolul mi-am adus aminte ca am citit candva ca in Timisoara, pe canalul Bega navigau vaporase, era si un port.Am cautat pe net si am gasit un articol despre navigatia si portul de la Timisoara.

„Fortuna”, „Maria”, „Ilie”, „Ana”, „Suzana” şi „Rândunica” erau, în anii ’40, vedetele transportului în comun pe Bega. Acestea făceau o veritabilă concurenţă CFR-ului, care a încercat de câteva ori să intervină pentru sistarea curselor întreprinse de acestea, între Timişoara şi localităţile învecinate, deoarece aproape toată lumea prefera să călătorească cu vaporul, şi nu cu trenul. În acea vreme, în jur de 500.000 de pasageri foloseau anual canalul şi şalupele înregistrate la Căpitănia Portului Timişoara.Bega a devenit canal navigabil în 1732, iar în 1869 s-au realizat primele curse de pasageri pentru transportul în comun, primele de acest fel de pe teritoriul actual al României. La începutul secolului XX, peste 550 de ambarcaţiuni comerciale înregistrate tranzitau canalul, timp de 305 zile pe an. Portul Timişoara avea legătură, de pe Bega, pe Tisa, pe Dunăre până la Regensburg, iar apoi prin transbordare pe Rin, până la Marea Nordului. O altă legătură era cu Marea Neagră, pe Dunăre, prin Brăila şi Sulina. În anii ’30, pe canal puteau circula vapoare de până la 70 de metri lungime, cu circa 50 de vagoane încărcate. Tot atunci, pe Bega se transportau în jur de 250.000 de tone de mărfuri pe an şi aproape 500.000 de pasageri.

Deşi nu a mai fost la fel de intensă, navigaţia pe Bega a continuat şi în anii de glorie ai comunismului. Importanţa economică a canalului a scăzut însă din cauza închiderii graniţei cu Iugoslavia, fapt prin care s-a tăiat şi legătura cu Dunărea şi cu marile porturi europene.

Curăţarea canalului a fost sistată în anii ’70, din cauză deversării în canal a unor reziduuri, mâlul depus conţinând substanţe periculoase, iar scoaterea şi depozitarea acestuia ridicând probleme ecologice. Cu toate acestea, în anul 1986, pe Bega încă se efectuau transporturi de persoane, utilaje, mărfuri şi produse agricole, la Căpitănia Portului Timişoara fiind înregistrate 20 de nave funcţionale.

Astăzi, pe Bega se navighează doar atunci când cotele apelor permit acest lucru şi doar în scopuri de agrement sau intervenţii. Vasele existente în prezent pe canal sunt „Pelicanul”, „Şoimul” şi „Lugojel”.

Pentru a reduce riscul inundaţiilor în Timişoara, în 1728 contele Claudius Mercy a dispus realizarea unui canal, ce avea rolul de a asana terenurile din jurul oraşului. Patru ani mai târziu, pe Bega a circulat primul vapor, până la Pancevo, însă cursa a fost abandonată din cauza dificultăţilor de navigare întâlnite pe traseu. Canalizarea în amonte de Timişoara a fost continuată de inginerul olandez Fremaut, lucru care a contribuit esenţial la reducerea inundaţiilor şi la uscarea mlaştinilor din jurul oraşului. Iniţial, această porţiune de canal a fost folosită pentru transportul buştenilor de la Făget la Timişoara. Traseul pe care îl are astăzi canalul a fost definitivat tot de Fremaut, care a găsit şi soluţia pentru regularizarea debitului acestuia, construind nodul hidrotehnic de la Coştei.

timisoara-veche.jpg

Posted on martie 25, 2008, in evenimente, imagini, istorie, Romania and tagged , , , . Bookmark the permalink. 4 comentarii.

  1. Ma bucur sa aud aceasta veste.chiar azi m-am intors dintro mica vacanta in Timisoara unde am vizitat si malul Begai.Am vazut ca se lucreaza acolo si sper sa se deschida cat mai curand navigatia pe Bega.Mi-ar facea o deosebita placere sa ma plimb si eu cu familia mea.
    Stiti ca nu multa lume stie ca pe vremuri a existat portul Timisoara,eu am aflat intamplator.
    Poate doar timisorenii mai „vechi”cunosc acest moment din isoria orasului de pe Bega.
    E frumos acolo,pacat ca inca sunt o multime de cladiri cam deteriorate de trecerea anilor.
    Sper ca visul dumneavoastra sa se implineasca cat mai repede si sa aflam si noi din timp.Mi-ar placea sa fiu acolo la inaugurarea portului Timisoara! 🙂

  2. ANGHEL CONSTANTIN

    Sper ca in curand sa ne bucuram de un transport real de agrement si punerea in valoare a acestei oportunitati care va ridica enorm standardul de atractie turistic al orasului- si cat mai multe ambarcatiuni private ancorate pe malul BEGAI- sa ne bucure privirea si de ce nu palcerea de a ne plimba. Incet incet din pacate mult prea incet se concretizeaza acest vis- cel putin al meu. Un vis care ar trebuii sa reprezinte o mana cereasca pt turismul Timisorean- asteptam noutati – si sa ne intalnim la examinare in vederea ridicarii permisului de conducere pt barci si iahturi- Bravo si felicitari Capitaniei Portului Timisoara – care se pare ca a demarat punerea pe picioare a acestui hobby

  1. Pingback: Lacurile din Plitvice,Croaţia « my heart to your heart

  2. Pingback: Timisoara sarbatoreste 90 de ani de la instaurarea administratiei romanesti in Banat « my heart to your heart

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: