Daily Archives: ianuarie 4, 2008

Un blogger are nevoie de ajutor

Un blogger are nevoie de ajutor
Posted on ianuarie 4, 2008 by Tiberiu Lovin

Nu intru in amanunte. Va trimit direct pe blogul lui. Il cheama Dan, are 29 de ani, lucreaza in PR si trebuie sa suporte o interventie chirugicala complicata care-l costa 33.000 de euro. Cine are inima si buzunare sa mearga pe link catre bloggerul bolnav si sa nu se uite ca boul/vaca daca-l poate ajuta. Altfel… si vorbele sunt bune. Nu toti avem de unde, dar cei care au sa nu stranga din buci pentru ca imi este greata cand aud de astfel de tampiti. Scuzati acest mesaj umanitar dur, dar cateodata iti vine sa o iei razna cand vezi altii care se gandesc ce masina de lux sa mai puna langa alte zeci sau ce sa mai…bip-bip-bip cand sunt atatea persoane care au nevoie de ajutor. Niste marlani cu neuronul mic-mic ca si ce au in pantaloni. Niste impotenti intelectual care cauta sa-si ascunda complexele prin masini, femei, vile, petreceri si toale de prost gust.

Vietate

the_punishment_for_suicide_by_durnugget.jpg

Acum sunt cam trista.Ma simt din nou ca si cand n-as fi.Nu pot explica ce inseamna asta,poate ca si altora li se intampla.Face parte din viata,eu doar am curajul sa vorbesc despre asta.E ca si cand te-ai visa in casa ta,lucrand sau citind sau tastand.Sau esti in oras,la cumparaturi,dupa reteta de compensate,vorbesti cu o fosta colega,un vecin…Nu stii daca visezi sau e aievea.Totul e ca o halucinatie.Vine un moment cand stii.De fapt,tu esti un mort viu.Asa ma simt si nu ma droghez,nici alcool nu beau.Imi doresc de multe ori sa fiu ori vie ori moarta.Am gasit o poezie de-a lui Nichita Stanescu,omul poet pe care l-am descoperit acum cateva luni,la L ani.
Vietate

de Nichita Stanescu

Simt cum se răceşte în mine inima.

Simt cum creierul îmi îngheaţă,

adio, maximă viaţă,

adio, viaţa mea minimă!

Simt cum se face fuior

de abur mâna mea scriitoare,

adio, ninsoare

adio, tu, nor!

Simt cum se dizolvă cuvintele

cum se dizolvă înţelesul lor

adio, vă zic tuturor

crucilor de pe mormintele

secundei acesteia, ultimă,

când încă te rog,

încă te rog,

uită-te, uită-mă!