Yearly Archives: 2008

Henry Matisse( 31 decembrie 1869 – 3 noiembrie 1954), pictor francez

Henri Matisse-The Rumanian Blouse

Henri Matisse-The Rumanian Blouse

Henri Matisse-The Rumanian Blouse

Henri Matisse-The Rumanian Blouse

Henri Matisse - Romanian Blouse with Green Sleeves 1927

Henri Matisse – Romanian Blouse with Green Sleeves 1927

Henri Matisse - Peasant Blouse 1936

Henri Matisse – Peasant Blouse 1936

Henri Matisse - The Green Romanian Blouse

Henri Matisse – The Green Romanian Blouse

Henri Matisse - Small Romanian Blouse with Foliage

Henri Matisse – Small Romanian Blouse with Foliage

Henri Matisse - Romanian Blouse, Red and Blue Background

Henri Matisse – Romanian Blouse, Red and Blue Background

Henri Matisse - Still Life with Sleeping Woman

Henri Matisse – Still Life with Sleeping Woman

In ultima zi din an nu puteam sa nu adaug o insemnare in blogul meu.Ce sa fac daca am intrat pe net si am citit calendarul zilei?Puteam eu sa las  ziua de 31 decembrie fara galeria de pictura Henri Matisse ?

Tara arde si baba se piaptana.Am atatea de facut,dar prefer sa ma ocup de galeria de pictura.Gata cu palavrageala acum,sa-l cunostem pe Henry Matisse si lucrarile lui.

Henri Matisse (n. 31 decembrie 1869, Le Cateau-Cambrésis – d. 3 noiembrie 1954, Nisa), pictor francez, unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai artei secolului al XX-lea şi totodată unul dintre principalii iniţiatori ai artei moderne. Moştenitor al impresionismului şi neoimpresionismului, Matisse dă impuls mişcării fauviste, dar este în acelaşi timp un pictor universal, la fel de dezinvolt în cultivarea artei africane, cât şi în creaţia artiştilor renascentişti sau cu operele contemporanilor săi.

În anul 1905, la Salonul de Toamnă din Paris, câţiva tineri pictori – Henri Matisse, André Derain, Maurice de Vlaminck, Jean Puy, Henri Manguin şi Albert Marquet – expun tablouri care şochează prin violenţa exploziei de culori.

Criticul de artă Louis Vauxcelles, surprins de contrastul dintre culorile pure ale acestor pânze şi două busturi în stil clasic expuse în aceeaşi sală, exclamă: „S-ar putea spune: Donatello printre bestii sălbatice” (în franceză: fauves = animale sălbatice). Expresia a prins şi, în ochii publicului, acest nou gen de experiment reprezintă naşterea unui nou curent. Fauvismul nu este totuşi o mişcare organizată, nu are un program sau o definiţie exactă, se naşte din întâlnirea unor pictori cu temperamente artistice foarte diferite, dar frământaţi de aceleaşi probleme ale creaţiei. Pe fauvişti îi caracterizează spontaneitatea de creaţie, culorile nealterate de amestec, aplatizarea spaţiului, înregistrarea directă a senzaţiilor trăite. Revoluţionând folosirea culorii şi sensul perspectivei, modificând relaţiile dintre pictură şi realitate, ei sunt cei care stau în pragul modernităţii.

Henry Matisse( 31 decembrie 1869 – 3 noiembrie 1954), pictor francez

Sursa poze 1.

Sursa poze 2.

Tot in 31 decembrie s-au nascut:
Bartolomé Esteban Murillo(31 decembrie 1617 – 3 aprilie 1682), pictor spaniol.

Giovanni Boldini(31 decembrie 1842 – 11 iulie 1931), pictor italian.

Max Pechstein (31 decembrie 1881 – 29 iunie 1955), pictor expresionist german.

 

La multi ani cu sanatate si bucurii tuturor!

Urari de Anul Nou 2009

La multi ani,An Nou fericit!Speram,inca mai speram ca noul an ne va aduce in sfarsit linistea de care avem nevoie,o viata mai buna,un trai decent, sa nu mai fie nevoiti tinerii sa plece in lume lasandu-si acasa(daca au casa) copiii carora le lipeseste dragostea parinteasca.Multa fericire tuturor,multa iubire,sanatate in trup si suflet!

Le multumesc celor care m-au vizitat aici,in special prietenilor mei virtuali(nu-i notez sa nu uit pe careva) si sper sa ne vedem si sa ne auzim cu bine la anul.

Cu drag,

Gabi.

wall_large17 wall_large16

wall_semilarge13Mai sunt…ore…minute…secunde pana la Anul Nou

Traditiile si superstitiile de Anul Nou

army-of-snowmen

Nu ma consider superstitioasa,dar citind acest articol despre traditiile si superstitiile de Anul Nou mi-am amintit ca intrun an(pe vremuri), in noaptea dintre ani petreceam de Revelion la prietena mea din clasa I,doar noi  doua si  parintii ei.Atunci am facut si  noi o incercare de a  afla ce viitor ne asteapta.Citisem intro  revista cred ca daca topim plumb  si-l turnam repede intrun pahar cu apa rece vom afla ce,cum va fi  viitorul nostru.Stiu ca a iesit o forma oarecare si ne-am chinuit sa interpretam ce reprezinta.Bineinteles ca putea fi orice  voiam.A doua oara nu am repetat „experimentul”.

Traditiile si superstitiile de Anul Nou sunt aproape aceleasi sau foarte asemanatoare in toata lumea crestina. Se spune astfel ca e bine sa ai pe masa crengute de vâsc, aducatoare de noroc si sa ai bani in buzunar pentru ca altfel vei fi lipsit de ei tot anul. Nu e bine sa imprumuti bani sau altceva in prima zi a anului. Trebuie sa faci mult zgomot la miezul noptii, clopoteii si pocnitorile având scop apotropaic, dar e semn rau daca stranuti in noaptea de Anul Nou. Carnea de porc si lintea mâncate de Anul Nou sunt aducatoare de noroc si tot anul iti va merge bine daca tii lumina aprinsa pâna la ziua.

Femeile nemaritate pot imprumuta o verigheta si daca o pun pe al treilea deget de la mâna stânga si o poarta in noaptea de Anul Nou isi viseaza viitorul sot. De asemenea isi pot visa ursitul daca taie o frânghie deasupra pernei pe care pun capul când se culca de Anul Nou. Nu este bine sa speli in prima zi a anului dar este bine sa faci ceva legat de ocupatia specifica pentru a-ti merge bine tot anul.

Vreme de mai bine de un mileniu in aproape toate tarile crestine, Anul Nou se sarbatorea odata cu Craciunul. In Tarile Române aceasta practica a fost intâlnita pâna in secolul al XIX-lea. Datorita acestui fapt in unele sate banatene sau ardelene se numeste si astazi Craciunul Mic. Totodata obiceiurile de Craciun, An Nou si Boboteaza care formeaza ciclul sarbatorilor de iarna pastreaza numeroase elemente comune, caracteristice scenariului de renovare rituala.

Revelionul contemporan este astfel un ceremonial nocturn de celebrare a mortii si renasterii simbolice a timpului si divinitatii adorate la cumpana dintre ani. Scenariul ritual care cuprinde mâncare, bautura, distractii, cum ar fi petrecerile cu masti, sunt supravietuiri ale unor orgii antice legate de marile sarbatori. Stingerea luminilor la miezul noptii sugereaza imaginea haosului iar reaprinderea lor, urmata de imbratisari si urari de sanatate si belsug, marcheaza regasirea sperantei si echilibrului.

Specific Anului Nou este Plugusorul, obicei agrar, creat dupa modelul colindelor, practicat in seara si in noaptea de Revelion si in ziua de An Nou. Ceata este de obicei alcatuita din feciori dar sunt atestate si cete mixte in care intrau fete, femei maritate si chiar oameni in vârsta. Functiile in interiorul grupului sunt bine ierarhizate dar pot fi schimbate intre ele.

Specifica este recuzita din care nu lipsesc instrumentele de facut zgomote (caldari sparte, puscoace, pârâitoare, clopote, talangi, buhaie) dar si instrumente muzicale (fluiere, vioara, cobza, acordeon), toate menite sa purifice aerul si sa indeparteze spiritele malefice. Textul este un adevarat tratat de obtinere a pâinii, evocând toate etapele pregatirii ei, de la aratul si semanatul grâului pâna la macinatul fainii si coacerea aluatului. Treptat insa textele vechi au fost invadate si partial inlocuite de texte comice privitoare la viata cotidiana.

Specifice Anului Nou sunt si alte obiceiuri cum ar fi Capra sau Sorcova, destinate in special copiilor. De asemenea copiii merg in prima zi a anului cu „Semanatul”. Obiceiul consta in recitarea unui text in timp ce in casa, in gradina, sau pe ogor se arunca seminte de secara, grâu, orez sau ovaz. Gospodinele matura aceste seminte si le arunca in grajdul vitelor.

Sursa.

Ce ne prezic astrele in 2009.Horoscopul european.

web_aries Semnul zodiacal al BERBECULUI. Facultati spirituale deosebite, intuitie si sensibilitate extrasenzoriala; din larga paleta a vietii se va alege calea unui ideal umanist sau religios; conflicte majore între constiinta morala si impulsurile primitive; obsesie, angoasa, sentiment de culpabilitate; se simte nevoia unei sustineri morale; criza este factorul general al experientelor vietii; obstacole, dusmani ascunsi, transformarea sexualitatii în arma de autodistrugere; lupte interne la nivelul familiei sau dogmatism; posibila fatalitate implacabila.

web_taurusSemnul zodiacal al TAURULUI Personalitate profunda, dominanta; stapanire de sine, sange-rece, mare forta intelectuala si morala; succese datorate muncii perseverente si rabdarii; realizari de lunga durata; acord deplin între vointa si sexualitate; creatie, afirmare, pasiune înnobilata; puternica legatura pasionala; cautarea placerii riscului; maretie si putere directionata gresit; sicane cu anturajul; conflicte cu legea; zbucium sau conflict de natura religioasa; procese în instanta; conflict vointa-ideal; spaime nejustificate; noroc care poate aduce nenorocire; necazuri pe linie paterna; himere amoroase.web_geminiSemnul zodiacal al GEMENILOR Ambitii realizatoare, maturitate, expansiune si multa forta vitala; afirmarea unei autoritati constructive, plina de spirit conciliator; calmitate si bunavointa; initiative încarcate de responsabilitate; mare predispozitie pentru adevar si dreptate; sanatate foarte buna; imaginatie puternica; capacitate de a duce propriile idei pana la capat; este foarte posibila schimbarea brusca a carierei; sanse materiale speculative (bursa); posibile unele esecuri din incompetenta; relatii de familie dificile; ruptura iremediabila parinte-copil sau probabil deces prematur al tatalui; rasturnari bruste de situatie.web_cancerSemnul zodiacal al RACULUI Originalitate cu resurse inepuizabile; realizari îndraznete; ambitie si mare exigenta; oportunitati care apar spontan; puternica atractie spre viata sociala, îmbinata cu cea artistica; sanse providentiale de accedere pe scara socio-profesionala sau cea politica; viata amicala si bogata în evenimente mondene; actiuni pline de reusita; relatiile de familie sunt marcate de unele tendinte dramatice(barbat) sau atasament plin de romantism(femeie); conflict între constiinta morala si impulsurile primitive; obsesie, angoasa; sentimente de culpabilitate; dusmani secreti foarte periculosi; fatalitate implacabila în iubire.

web_leoSemnul zodiacal al LEULUI Nervozitate si erori de rationament; ambitii si orgoliu nemasurat; risipirea dezinvolta a sanselor; investitii eronate care conduc la esec; mari pagube financiare, pierderea averii; ilegalitati si pierderi în instanta; viata de familie dezordonata; comportament dual si lipsa de moralitate; probleme legate de inima si ficat; lipsa de control a starilor interioare; hiperemotivitate; instabilitate afectiva; demersuri demagogice; vointa influentabila; vulnerabilitate la socurile vietii; escrocheaza sau este escrocat; duplicitate, tradare; barfa, intriga; uitare de sine (drog, alcool).web_virgoSemnul zodiacal al FECIOAREI Acord deplin între vointa si putinta; mare dorinta de afirmare; puternica legatura pasionala care poate aluneca pe panta amorului liber; viata austera, lipsita de fiorul iubirii; sacrificii uneori inutile sau absurde; confuzie psihica; nu se urmareste decat ascensiunea sociala; relatii de familie extrem de dificile; lipsa sentimentului de iubire; restrictii familiale; impulsivitate nefasta; absurditate si argumente irationale; dezordine în afaceri, posibil faliment; pierderea brusca a situatiei; concubinaje (barbat); separare sau divort (femeie); ruptura totala de realitate; boala de piele sau boli bizare ale sistemului nervos.web_libra1 Semnul zodiacal al BALANTEI Multa forta vitala; mare predispozitie pentru adevar, dreptate si spiritualitate; viata familiala tihnita, plina de întelegere si de conlucrare între soti; viata lipsita de griji; satisfactii pe plan ideatic si spiritual, dar nu si un mare noroc; imaginatie puternica; înclinatii artistice sau spre ocultism; capacitate de a duce propriile idei pana la capat; mare potential artistic; sanse materiale speculative(bursa); atractie romantica între partenerii de viata; sentimente de culpabilitate; nevoie de sustinere morala; obstacole majore, dusmani ascunsi; posibila fatalitate (accident grav, boala incurabila, pierderea unei fiintei iubite).web_scorpioSemnul zodiacal al SCORPIONULUI Realizari îndraznete si impertinente; inventivitate, dinamism, ambitie, mare exigenta; oportunitati care apar spontan; puternica atractie pentru viata sociala; sanse providentiale de accedere pe scara socio-profesionala sau politica; puternica legatura pasionala care poate aluneca pe panta amorului liber; comportament dual si lipsa de moralitate; cautarea placerii riscului; actiuni ilicite pentru îmbogatire rapida; rapacitate urmata de pierderi; sicane cu anturajul; conflicte cu legea; procese în instanta; conduita învaluita în mister total; speculatii financiare care vor aduce necazuri; himere amoroase, tradari, deceptii.web_sagittariusSemnul zodiacal al SAGETATORULUI Simt dezvoltat al umorului; înclinatii spre satirizare; mari promisiuni de elevare sociala; mici castiguri financiare si unele sanse minore de realizare; onestitate pusa în slujba arbitrarii conflictelor altora; stare de neputinta generata de unele atitudini nepractice; esecuri datorate incompetentei si încapatanarii; relatii de familie dificile si o posibila ruptura parinte-copil; sanatate subreda (contractare a unei boli); agitatie si tensiune nervoasa; afaceri nesigure si posibile pierderi; absurditate si argumente irationale; rasturnari bruste de situatie; ruptura totala de realitate; lovituri intempestive ale sortii.web_capricornSemnul zodiacal al CAPRICORNULUI Personalitate profunda, dominanta, semeata si apta sa conduca; pasiuni reci si durabile (sporirea valorilor imobiliare, pasiunea profesiei a conducerii oamenilor sau a politicii); stapanire de sine, sange-rece, mare forta intelectuala si morala; viata longeviva sau o batranete onorabila; succese datorate muncii perseverente si rabdarii; realizari de lunga durata; calitati organizatorice deosebite; bogatie (atat în sens material, cat si în sens filozofic); atitudine conservatoare fata de familie si educarea copiilor; se prefera casatoria tarzie, bine gandita si avantajoasa din punct de vedere material.web_aquariusSemnul zodiacal al VARSATORULUI Optimism, generozitate, bunavointa si onoare; spirit cultivat, cu simtul umorului si înclinatii spre satirizare; foarte mare promisiune de elevare; castiguri financiare si sanse pe tot parcursul vietii; onestitatea este pusa în situatia de a „arbitra” conflictele altora; nesanse în relatiile de familie, mai ales daca partea masculina este nativ TAUR, FECIOAR| sau CAPRICORN; este foarte posibil sa se îndeparteze de tumultul lumii prin auto-exilare; dificultati în aprecierea unor evenimente; materializare oportunitatilor va fi determinata de relatiile dintre planetele grele ale temei natale.web_piscesSemnul zodiacal al PESTILOR Intuitie si sensibilitate extrasenzoriala; din larga paleta a vietii se va alege calea unui ideal umanist sau religios; încercare partial reusita de acord între vointa si sexualitate; puternica legatura pasionala distructiva; aparitia unui dezacord între dorinta si putinta; pesimism, egoism si încapatanare; melancolie bolnavicioasa si momente de prostratie; tendinta de auto-pedepsire; limitare, frustrare, renuntare; persecutii de la cei ce detin puterea; dusmanii care nu au ratiune; relatii de familie foarte tensionate; mare doza de încapatanare; schimbari si bulversari existentiale; originalitate de-a dreptul ciudata.

Chalex

Horoscop chinezesc.

Anul 2009.Anul bivolului.

Sursa imagini semne zodiacale.

 

ariestaurusgeminicancerleovirgolibrascorpiosagittariuscapricorn aquarius1pisces

Io`s varsator.

Anul Bivolului de Pamant 2009 .

„Ne ducem toţi”

Serghei Aleksandrovici Esenin

Serghei Aleksandrovici Esenin

In calendarul zilei de astazi am citit ca in 27 decembrie 1925 a murit  Serghei Aleksandrovici Esenin, poetul rus despre care stiam prea putine.De fapt nu stiam nimic altceva decat ca Esenin a fost un mare poet rus.

Am fost curioasa sa aflu mai multe despre el si sa citesc cateva poezii ca sa ma mai culturalizez putin.Niciodata nu e prea tarziu sa invatam si sa ne imbogatim cunostintele.Chiar daca nu-mi raman in memorie toate aceste date pe care le citesc,ma bucur sa vad ca oamenii simt la fel indiferent ca sunt poeti,artisti sau oameni obisnuiti ca mine.

Născut într-o familie de ţărani din satul Constantinovo (astăzi Esinino), regiunea Riazan din Rusia, Serghei Esenin a fost abandonat de părinţii săi în copilărie şi a trăit cu bunicii săi. A început să scrie poezii la nouă ani. Copil-minune al literaturii, în 1912 s-a mutat la Moscova, unde s-a întreţinut muncind ca şi corector la o tipografie. În anul următor s-a înscris la Universitatea de Stat din Moscova, unde a studiat un an şi jumătate, ca student extern. În această perioadă scria poezii inspirate din folclorul rus şi devine un apropiat al unor mari poeti rusi. Ultimii doi ani din viaţa lui Serghei Esenin au fost plini de rătăciri constante şi comportament de beţiv, dar a continuat să scrie opere poetice de calitate. În primăvara lui 1925, un Serghei Esenin foarte aerian o cunoaşte şi se căsătoreşte cu a cincea soţie, Sofia Andreievna Tolstaia, o nepoată a scriitorului Lev Tolstoi. Ea a încercat să îl ajute, dar Esenin a suferit o criză mentală şi a fost spitalizat vreme de o lună. Cu două zile înaintea externării de Crăciun, şi-a tăiat venele de la mână şi a scris un poem de adio, cu propriul sânge, după care s-a spânzurat de ţevile de la încălzire de pe tavanul camerei de hotel din Sankt Petersburg. Cu toate că a fost unul dintre poeţii cei mai îndrăgiţi ai Rusiei şi că a avut parte de funeralii îngrijite de stat, multe dintre scrierile sale au fost interzise de către Kremlin în timpul conducerilor lui Stalin şi Hruşciov, dar în 1966 operele sale complete au fost republicate.

În zilele noastre, poeziile lui Serghei Esenin sunt învăţate pe de rost de elevi şi unele au fost puse pe muzică, fiind înregistrate ca şi cântece populare. Moartea timpurie, antipatia elitei literare contemporane lui, iubirea oamenilor simpli, purtarea ieşită din comun, toate au contribuit la imaginea persistentă şi aproape legendară a poetului rus.

Ne ducem toţi

Ne ducem toţi cîte puţin, mereu,
Către-un liman de tihnă şi-mpăcare,
Poate curînd va trebui şi eu
Bulendrele să-mi strîng pentru plecare.

O, dragi mesteceni, gingaşi şi subţiri!
Şi tu, pămînt!Şi voi, cîmpii ca marea!
In preajma sorocitei adormiri
Eu unul nu-mi pot stăpîni-ntristarea.

Pe lumea asta am iubit nespus
Tot ce în trupuri sufletul adie.
Spun pace vouă, sălcii ce-n apus
Vă oglindiţi în apa purpurie.

Atît de multe gînduri am urzit,
Am scris atîtea cîntece visate
Şi pe pămîntul trist sunt fericit
C-am respirat şi c-am trăit de toate.

Sunt fericit c-am sărutat femei
Şi-am lenevit pe iarba parfumată,
Iar fiarelor, ca unor fraţi ai mei,
Eu nu le-am zdrobit capul niciodată.

Acolo ştiu că nu foşneşte-n zări
Cu gîturi lungi de lebădă, secara…
De asta-n preajma tainicei plecări
Eu mă-nfior şi-mi simt adînc povara.

Acolo ştiu că nu vor mai fi fagi
Nici holdele cu aur viu pe nume…
De asta poate mi-s aşa de dragi
Toţi oamenii cu care sunt pe lume.

nu regret, nu ma jelesc, nu strig
(fara titlu)

Nu regret, nu ma jelesc, nu strig,
Toate trec ca floarea spulberata.
Vestejit de-al toamnei mele frig
Nu voi mai fi tanar niciodata.

N-ai sa mai zvacnesti ca pan-acum
Inima racita prea devreme
s-o pornesc din nou la drum
stamba luncii n-o sa ma mai cheme.

Dor de duca! Tot mai rar, mai rar,
Pui pe buze flacara pornirii
Si pierdutul prospetimii har
Cu vioiul clocot al simtirii!

In dorinti incep zgarcit sa fiu,
Te-am trait sau te-am visat doar viata?
Parca pe un cal trandafiriu
Vesel galopai de dimineata.

Toti suntem vremelnici pentru veci
Rar ning fragii frunzele desarte…
Binecuvantat sa fie deci
Ca traiesc si ca ma duc spre moarte.
agonia.ro

Marea supravieţuire (Poem)

05_family_of_letters_detail_mixed_media_acrylic_2006_by_lauren_pressler

I

Ah, cuvintele, tristele,
ele curg în ele însele,
deşi sensul lor este static.

Ce tragedie cuvântul „iubito”!
După litera „I” urmează litera „U”,
după litera „B”, litera „I”,
apoi „T”, apoi „O”…

Şi asta-i ca şi cum ar trece un timp
între „I” şi „O”,
deşi „Iubito” nu are timp,
ci este tot şi dintr-o dată.
Sau nu: a fost… Sau nu: va fi
sau este pur şi simplu.

II

Prima literă a oricărui cuvânt
se află-n trecut, –
ultima literă – de asemeni,
Numai trupul cuvântului
e în prezent.

„Iubito, iubito, iubito…”
Uită-te la mâna mea
pe care o ţin împodobită cu un pahar.
Acum e sus,
acum lângă chipul meu,
acum, pe masă, paharul gol.

„I”, – a fost sus, „U”, – lângă chipul meu
„B”, – se află acum pe masă, gol.
Va urma din nou „I”,
lângă chip îl voi ţine pe „T”, şi
iarăşi „O” va sta pe masă, singur şi gol…

Iubito, tu,
viaţa mea despre care
nu pot striga
decât lucruri ale trecutului, –
viaţa împodobită cu sunete
care-ndată ce sunt
au şi fost…

III

Cuvintele – tristele
jumătate Timp – jumătate lucruri,
atât de multe încât
nelămuresc timpul,
atât de timp
încât adumbresc lucrurile.

Cuvintele
peşti abisali,
numai sub stratul de lucruri există.

Cum le scoţi în afară
în timp,
explodează.

Jalnică, tristă explozie –
încât îmi vine să strig:
„iubito”, „iubito”
rămâi înainte-mi, iubito;
lasă-mi cuvintele să se izbească de tine
ca să se întoarcă la mine.

Tu eşti cerul gurii mele
şi dacă
ai să râzi
şi-ai să-mi spui că ai chip
şi făptură cu braţe,
am să-ţi spun: nu-i nimic,
eu nu am nici făptură, nici chip…

IV

Cuvintele – tristele,
numai dacă se lovesc de ceva,
numai dacă le apasă ceva
există.

Cuvintele
nu au loc decât în centrul lucrurilor,
numai înconjurate de lucruri.

Numele lucrurilor
nu e niciodată afară.

Şi totuşi,
cuvintele, tristele,
înconjoară câteodată timpul
ca o ţeavă, apa care curge prin ea.

…ca şi cum ar fi lucruri,…
oho, ca şi cum ar fi lucruri…

V

Iubito, mai bine
ţi-aş aşeza o ramură în braţe.
(Numai timpul are timp
şi nicicând
nu-şi întrerupe creşterea nefinită…)

Cuvintele, laşele,
ele singure se ucid pe ele,
numai ele se pot nega
pe ele însele,
numai ele, neliniştitele,
se neagă tot timpul unele pe altele,
se ucid
numai între ele, pentru dreptul
întâiului născut,
tot timpul şi tot lucrul,
unele pe altele.

Niciodată un copac
n-a ucis un copac, –
Niciodată o piatră
n-a depus împotriva pietrei
mărturie.

Numai numele copacului ucide
numele copacului
numai numele pietrei
ucide, depunând mărturie
despre numele pietrei…

Iubito, iubito

pururi fără de nume, iubito.

Nichita Stanescu

Armistitiul de Craciun

christmas-candlelight-living-desktop

A trecut si Craciunul 2008.Mos Craciun a venit si la noi si ne-a adus din magia Craciunului de altadata.Toti am avut daruri sub bradul de Craciun,in plus au trecut pe la noi surorile mele cu copiii.

Mi-am facut timp si sa intru pe internet sa-mi arunc privirea pe la e-mail-uri.Nici nu stiu cum am ajuns sa citesc despre un Craciun deosebit din timpul Primului Razboi Mondial.

xmas_pc_ger_l

In decembrie 1914, armata engleza si cea germana au incetat focurile pentru a sarbatori Craciunul, contrar ordinelor militare primite.

Chiar daca sarbatorile de iarna sunt prilej de bucurie pentru crestinii din intreaga lume, operatiunile militare desfasurate oriunde pe glob, in aceasta perioada, pun de cele mai multe ori Craciunul pe un plan secund intereselor geopolitice sau sociale care au declansat ostilitatile armate in cauza. Totusi, in ajunul Craciunului din decembrie 1914, militarii englezi si cei germani de pe frontul din vestul Europei au incetat focurile, pentru a se bucura impreuna de aceasta sarbatoare. Totul, in conditiile in care englezii popositi la Ypres (Belgia) aveau ordine de la superiorii lor sa tina in loc inaintarea militarilor germani. Pactul nelegitim dintre soldatii de pe front, fara stirea superiorilor, a inceput prin actiunea militarilor germani de a pune lumanari in copaci si de a canta colinde nemtesti. Soldatii englezi au raspuns cantand, la randul lor, colinde britanice. Imediat dupa, ambele tabere ostile au parasit transeele, intalnindu-se si facand schimb de whisky, gemuri, trabucuri sau ciocolata. Aceasta actiune, total nejustificata fata de ordinele primite si strategiile militare de la acea vreme, a infuriat cadrele militare superioare ale ambelor tabere. Mai mult, comandantii englezi Sir John French si Sir Horace Smith-Dorrien au insistat ca pe viitor nici un astfel de armistitiu nelegitim sa nu mai aiba loc intr-o zona de conflagratie, desi, in toamna aceluiasi an, papa Benedict al XV-lea a emis un document papal prin care solicita incetarea focurilor de Craciun, intre statele aflate pe pozitii de ostilitate.

sursa

germancomrades1415_l-for-web-large

Despre acel Craciun din perioada razboiului se povesteste in multe scrisori ale soldatilor.Una dintre aceste scrisori a fost cumparata in 7 noiembrie 2006  de cantaretul Chris de Burgh care a platit 14.400 de £ la o licitatie a casei Bonhams.Scrisoarea contine 10 pagini si e scrisa de un soldat necunoscut din armata britanica si povesteste despre intamplarile din acea noapte descrisa ca „cel mai deosebit Craciun pe care l-am petrecut”.

Iata cum incepe scrisoarea.

„Acesta va fi cel mai de neuitat Craciun pe care l-am petrecut:ieri,de la ora ceaiului nu s-a mai auzit nici o impuscatura din nici o tabara.Noaptea trecuta a fost o noapte geroasa cu luna plina,am avut focuri de artificii si am cantat colinde.Germanii au pus torte de-alungul taberei lor si au venit spre noi urandu-ne Craciun fericit.Ne-au daruit cateva cantece si am avut un fel de petrecere.Cativa dintre ei vorbeau engleza foarte bine asa ca am conversat cu ei…”

Christmas truce

Christmas truce

O scrisoare veche de 98 de ani oferă noi detalii despre celebrul armistiţiu de Crăciun dintre germani şi britanici

Craciun fericit!

j0283989Pana vine Mos Craciun mai sunt …ore,…minute…secunde.

christmas0581

Urez tuturor prietenilor  mei  si vizitatorilor un Craciun fericit,multa sanatate,sa va aduca Mosul ce va doriti si multa iubire!

Pentru voi,colinde de Craciun cantate de Stefan Hrusca .

Stefan Hrusca Ce-ati vazut pastori?

Stefan Hrusca – Florile dalbe.

Ştefan Hruşcă – Colindul cerbului

christmas

Cateva sfaturi de sanatate pentru masa de Craciun

Mos Craciun,mai existi?

Maine a ajunul de Craciun si am foarte multe de facut.Mi-e jena sa spun asta,dar nu prea ma strofoc ca altadata.Tocmai de aceea sunt acum aici si scriu in blogul meu.

santa0003

De cativa ani nu mai simt spiritul Craciunului si asta ma doare foarte mult.De multe ori ma gandesc ca Mos Craciun nu mai exista…poate a murit sau s-a retras la el in Laponia si i-a lasat pe falsii Mosi sa vina la noi cu cadourile.Nu stiu cum sa spun,dar nu cred ca un cadou mare si scump e important de Craciun.Poate ca o ciocolata sau o pereche de sosete de lana gasite sub brad sunt mult mai importante cand stii ca le-a adus Mos Craciun cel adevarat.

candles0002

0270041_l

In copilarie aveam niste ornamente facute de un var de-al meu (acum cred ca are aproape 70 de ani si e un fel de bebelus) modelate cu uneltele din trusa de traforaj in forma de ingerasi pe stea,pe luna si pictate frumos.Uneori aveam si nuci invelite in staniol si bomboane fondant,”Salon” se numeau.Erau destul de tari dar fiecare culoare avea alt gust si erau bune bune.

 

Au aparut globurile din sticla,colorate viu,unele simple,altele cu modele si sclipici.Astea imi plac cel mai mult.Si bomboanele fondante au fost inlocuite cu bomboane de ciocolata.Apropos de bomboanele de ciocolata:intrun an s-au apucat baietii sa dezgoleasca bradul de Craciun si printre globuri erau foarte multe bomboane de ciocolata pe care nu le mancaseram.Tocmai atunci au venit doi prieteni de-ai lor.Dupa ce au plecat m-am dus sa iau o bomboana,mi-era tare pofta si…surpriza.Nu mai erau decat hartiile goale.Le mancasera cei doi baieti pe toate.Nu mi-a parut rau,din contra m-am bucurat,dar nu pricepeam cum au putut manca atatea bomboane fara sa li se faca rau.

In alt an aveam niste pui de pisica nascuti in 2 noiembrie.Cand au vazut bradul impodobit s-au bucurat tare mult;aveau copacul lor in care se catarau si jucarii pe ramuri.

Era tare frumos odata si chiar daca nu primeam cadouri scumpe,fiecare avea ceva sub bradul de Craciun.In acea perioada simteam spiritul Craciunului,stiam ca Mos Craciun exista.

Craciun fericit tuturor!Poate ca totusi vine adevaratul Mos Craciun pe la noi!

Brazi si ornamente mai altfel.

Zurgălăul

christmas_bell

Fulgi uriaşi deasupra ţării cad,
Pe bărăgane vânturile ţipă,
Somn neclintit de iarbă şi de brad
Învăluieşte munţii sub aripă.
Cu clinchete zglobii din dunga văii
Răsună zurgălăii argintii;
S-apropie de geamuri zurgălăii
Certându-se cu glasuri de copii.
Întregi, întinderile ţării mele
De sunete voioase se cuprind
Şi împleteşte glasuri subţirele
Acest şăgalnic, aşteptat colind…

Târziu, când zarea-n zori sticlea brumată,
Un zurgălău mai răsuna stingher,
Poate-un copil întârziat de ceată
Şi-mpleticit printre nămeţi, prin ger,
Suna c-o nefirească dăruire,
Împrăştiindu-şi clinchetele-n stol…
Pălind, cuprins de-o veche amintire,
Am stat cu ochii duşi pe geam, în gol.

…Eram firav, parcă bătut de vânt,
Iar tata dus în marşul surd, de chin,
Poate-n tranşeu, ori poate în mormânt,
Oricum departe, în pământ străin.
De groaza avioanelor, prin sate,
S-au tras peste ferestre foi de cort.
Orbeau ferestrele întunecate
Ca într-un sat de multă vreme mort.

O cetină c-un fir de lumânare
Şi c-o mărgică smulsă din suman
Vestea că, pe vântoase reci, călare,
Din viaţa noastră-a mai trecut un an.
Zăvozii nu lătrau în bătătură,
Ci scheunau cu vântul pe sub uşi.
Flăcăii nu mai ajungeau să ure
Pe la fereşti, de unde erau duşi.

Plutea încremenită o tăcere…
Nici urători, nici câini, nimic, pustiu,
Când, deodată, ca o adiere,
Cu glas scâncit, tremurător şi viu,
S-a auzit un zurgălău cum sună
Îndepărtat, cum sună subţirel,
De parcă nopţii ar fi vrut să-i spună
Durerile ştiute doar de el.

Se auzea de undeva, din vale,
Şi vântul îneca în răbufniri,
Parcă plângea încet metalul, moale,
În palmele-ngheţate şi subţiri.
Şi mama sta aşa cu faţa udă,
Cu gândul dus la tata, ascultând
De unde-i el, nu poate să audă
Şi poate nu va auzi nicicând,
Că poate-acolo, în această clipă,
Învăluită-n viscol uriaş,
Vreo pasăre de noapte, rece, ţipă
Lângă bocancii aspri de ostaş…

Am ascultat până spre dimineaţă
Cu fruntea rezemată de uşor
Şi mama şi-a dus palmele la faţă
Şi mi-a părut că râde-ncetişor.
Îl auzeam la geamuri şi la uşă,
Afară, undeva în infinit…
Cutremurat de friguri şi de tusă,
În clinchetele lui am adormit.
. . . . . . . . . . . . . . . . .
E Anul Nou. Ştiam noi ce mâine fi-va
Şi ce-o să mai aducă anul nou?
Un zurgălău stingher din nou porni-va
Prin sate durerosul lui ecou?

Voi, oameni ai pământului, uitarea
S-a aşternut pe sânge, scrum şi fier?
N-aţi cunoscut ce-nseamnă aşteptarea
Şi ce înseamnă-un zurgălău stingher?

– Am cunoscut cu toţi durerea ce e.
Avem la masă câte-un scaun gol.
Să n-aibă somn şi-n tihnă să nu steie
Ei, alchimiştii noului pârjol!

Nicicând noi nu vom îngrăşa ogoare
Aşa cum ei ne văd în visul lor,
Prin bălării de foc, nimicitoare,
Sub pălării de foc, nimicitor.

Sculaţi, voi, boieri mari, s-arată zorii,
Voci tragice pe vânturi se aprind.
Treziţi-vă, vă vin colindătorii,
Acuzatorii, asprul lor colind.

In 22 decembrie 1956 a murit Nicolae Labiş , poet–simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion „buzduganul unei generaţii”.