Petre Iorgulescu-Yor (24 decembrie 1890 – 29 aprilie 1939), pictor român
Petre Iorgulescu-Yor - Case în Bretania
Petre Iorgulescu-Yor - Interior
Petre Iorgulescu-Yor - Natură statică cu ștergar albastru
Petre Iorgulescu-Yor - Peisaj din Balcic
Petre Iorgulescu-Yor - Tătăroaice
Petre Iorgulescu-Yor - Trandafiri
Petre Iorgulescu-Yor - Trandafiri
Petre Iorgulescu-Yor (n. 24 decembrie 1890 – d. 29 aprilie 1939) a fost un pictor român.
A fost un romantic care nu și-a dus revolta pănă la capăt, un suflet neliniștit, permanent preocupat de înnoirea mijloacelor de expresie. Viața sa cunoaște un traseu agitat, într-un climat de efervescență care nu era numai al epocii, ci și al spiritului său neliniștit.
Absolvent al Facultății de Drept din Iași în anul 1914, Iorgulescu se desparte fără regrete de o carieră politică, impusă de familie și se dedică pe deplin artei. În 1919 pleacă la Paris și studiază la Academia Julian, apoi la Academia modernă la clasa profesorilor Othon Friesz și Maurice Denis.
Debutează ca artist la Salonul Oficial francez (1920), unde a organizat prima sa expoziție personală de desene, manifestare elogios primită de presa franceză a vremii.
În anul 1927, Iorgulescu-Yor a pictat, împreună cu prietenul său, artistul Vasile Popescu, într-un sat de pe malul Siretului, iar în perioada cuprinsă între anii 1928 – 1939, a expus la Salonul Oficial București.
Yor excelează ca peisagist, fiind atras îndeosebi de farmecul Balcicului, de atmosfera medievală a Sighișoarei, de satele transilvănene sau de așezările din sudul țării. A fost un important colorist al perioadei interbelice, folosind o paletă largă de culori, preferatele sale fiind nuanțele calde, liniștitoare.
Ultimii ani de viață îi sunt marcați de o gravă suferință fizică și psihică care l-a dus spre sinucidere. Cu toate acestea artistul a continuat să lucreze cu pasiune, participând cu numai câteva luni înainte de moarte la Salonul oficial.
Tot in 24 ianuarie s-a nascut Vasili Surikov (24 ianuarie 1848, Krasnoiarsk – 19 martie 1916, Moscova) a fost un pictor rus.
Din blogosfera.
Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 102)
Pilula lui Lisandru.Adio, pică ţara!
Cosmin Stefanescu.Medgidia îmbrăcată în straie de zăpadă – fotografii 2012
Dana.ziua a unsprezecea la universitate
Lili3.Calea pelerinului – despre rugăciune (7)
Ulise al II-lea cel Ocoş.Decalog fără porunci
Like this:
Posted on ianuarie 24, 2012, in arta, calendarul zilei, cultura, imagini and tagged 24 decembrie, 24 decembrie 1890, 24 ianuarie 1848, galerie de pictura, Petre Iorgulescu-Yor, pictor român, pictor rus, Vasili Surikov. Bookmark the permalink. 34 comentarii.
Plec cu acest tablou în minte – “Petre Iorgulescu-Yor – Trandafiri”
O postare deosebită, aş spune. Gânduri bune, Gabi, din Bucureştii înzăpeziţi!
Cristian, florile acestui pictor sunt delicate, mai am cateva picturi de-ale lui pe care nu le-am postat.
Ganduri bune si din partea mea si sper sa se schimbe vremea la voi!
sir, orice om care iubeste arta are mereu o trapa de iesire din carapace. plus de asta, nu vad interpretarile personale, deci pot gasi oriunde ce gasesc aici. sa nu fim ipocriti.copy/paste kinda blog.
EO, ca bine zici!copy/paste.
Daca te intereseaza arta si vrei sa citesti interpretari personale, de ce nu cauti site-uri de specialitate?
Sunt curioasa daca ai auzit de Petre Iorgulescu-Yor si cati dintre cei care au trecut pe-aici au auzit de el.
Iti doresc succes la cautat!
Foarte frumoase si interesante sunt picturile lui Petre Iorgulescu . Felicitari pentru idea de a mediatiza arta.
Dli, iti multumesc ca apreciezi ceea ce fac. cred ca trebuie sa-i cunoastem pe artistii nostri si lucrarile lor.
Flori pentru tine, Gabi!
Iti multumesc,Gabi.
Le pun le pastrare.
GABI!!!:(
CELLA, bine ai venit pe-aici!
Privita de afara, prima casa, din primul tablou, aduce destul de mult a casa de pe la noi, arhitectural vorbind… Astzai, natura statica e favorita mea
Pingback: Pe chibrituri: Coloana infinită, a lui Brâncuși « Blog de Filumenistă
Pingback: Pe chibrituri: Motiv popular românesc « Blog de Filumenistă
Pingback: Nu-mi cereţi să-nţeleg « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Vechi scăpărări (010212) | Amintiri din filumenie
Pingback: Clipe încremenite (010212) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Viaţa-n imagini (010212)
Pingback: Lătrături ocoşe (010212) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Pe chibrituri: Porumbel alb, simbol al păcii « Blog de Filumenistă
Pingback: Noi şi ai noştri – 01.02.12 « A.P.I.S. România
Pingback: Alt joc cu poze – 01.02.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Clipe încremenite (290112) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Lătrături ocoşe (290112) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Vechi scăpărări (290112) | Amintiri din filumenie
Pingback: Vechi scăpărări (250112) | Amintiri din filumenie
Pingback: Viaţa-n imagini (290112)
Pingback: Vise parfumate, parfumuri visate (poveste parfumată) « Mirela Pete. Blog
Pingback: Pentru visători | innerspacejournal
Pingback: Un nas expert sau Sophia și parfumul « Mirela Pete. Blog
Pingback: Ce să aştept? « • Gabriela Elena •
Pingback: miercurea fara cuvinte -39 -fascinatia virtualului « Rokssana's Blog
Pingback: Stând pe scaun… « • Gabriela Elena •
Pingback: Miercurea conciziei « Ioan Usca
Pingback: Cum sa fii liber « Teo Negură