Arhivele lunare: noiembrie 2011

Sir David Wilkie (18 noiembrie 1785 – 1 iunie 1841), pictor scotian

Astazi e ziua surorii mele mijlocii si-i urez La multi ani cu sanatate si bucurii!Multa fericire, zile senine alaturi de fiica, sot si Tomita!

Tot pe 15 noiembrie s-a nascut  Georgia O’Keeffe (15 noiembrie 1887 – 6 martie 1986), o faimoasa artista americana a anilor 1920.

David Wilkie - The First Ear-Ring

David Wilkie - The Refusal

David Wilkie - The First Council of Queen Victoria

David Wilkie - The Defence of Saragossa

David Wilkie - Chelsea Pensioners Reading the Waterloo Dispatch

David Wilkie - Reading the Will

Sir David Wilkie (18 noiembrie 1785 – 1 iunie 1841) a fost un pictor scotian.
Wilkie a fost fiul ministrului Cultelor din Fife. A aratat pasiune pentru arta de la o varsta frageda. In 1799, dupa ce a urmat scoala la Pitlessie, Kettle si Cupar, tatal lui a acceptat cu greu sa devina pictor. Prin influenta contelui de Leven Wilkie a fost admis la Trustees’ Academy din Edinburgh, unde a inceput sa studieze arta sub indrumarea lui John Graham. In primavara anului 1805 a plecat din Scotia la Londra si a inceput sa studieze la Royal Academy. In noiembrie 1809 a fost ales membru asociat al Royal Academy, iar in februarie 1811 a devenit academician. In 1812 si-a expus lucrarile intro expozitie, insa acest experiment n-a avut succes, ceea ce i-a adus importante pierderi financiare.
In 1822 Wilkie a vizitat orasul Edinburgh, in scopul de a alege un subiect pentru o pictura cu vizita regelui George IV al Scotiei. A ales in cele din urma “The Reception of the King at the Entrance of Holyrood Palace” , iar in anul urmator, cand dupa moartea lui Raeburn a fost numit Royal Limner(pictor de curte) al Scotiei, a a tinut cateva sedinte de pictura cu monarhul si a inceput sa picteze subiectul pe care si l-a propus. S-au scurs cativa ani pana a completat lucrarea;aceasta lucrare descriind o ceremonie l-a stresat foarte mult, iar pictorul nu a putut face fata consumului nervos. Sanatatea lui a fost zdruncinata si s-a agravat foarte mult.
In 1825 a cautat o alinare calatorind in strainatate: dupa ce a vizitat Parisul, a mers in Italia unde, la Roma, a primit vesti proaste despre dezastrul in urma falimentului editorilor sai. Vara lui 1827 si-a petrecut-o in Geneva, in octombrie a plecat in Spania, de unde s-a reintors in Anglia in iunie 1828.

Este imposil sa se estimeze influenta asupra artei lui Wilkie din calatoria lui de trei ani. Inainte de plecarea din Anglia a fost influentat de pictorii olandezi pe care i-a studiat cu atentie. Teniers, in special, pare sa fi fost maestrul lui.Insa acum se cunoaste ca a fost influentat de maestrii italieni, precum si de Diego Velázquez si marii artisti spanioli.Wilkie a fost intradevar cel mai mare pictor de compozitie.

La inceputul anului 1830 Wilkie a fost numit succesor al lui Sir Thomas  Lawrence la curtea regelui , iar in 1836 a fost innobilat. Si-a petrecut mult timp cu portretele, multe dintre comenzi le-a primit de la casa regala.

In toamna lui 1840 Wilkie a reusit sa faca o calatorie in Orient. A trecut prin Olanda si germania si a ajuns la Constantinople, unde a pictat portretul tanarului sultan. La reintoarcerea spre casa a suferit un atac al bolii de care suferea si a murit pe mare la Gibraltar in dimineata zilei de 1 iunie 1841.

Din blogosfera. 

Mirela Pete.Zeiţa Ciocolată şi parfumul său. Invitaţie

Ioan Usca.Ars Poetica

Cristian Lisandru.La picioarele reginei, pe ultima linie a primei mele vieţi

Teo Negură.Trafic cu Hituri (runda 92)

Pilula lui Lisandru.Necesitatea divorţului politic

Dana.adio, tovarăși!

Ulise al II-lea cel Ocoş.Mister Dog 2011

Ulise al II-lea cel Ocoş.Lătrături ocoşe (141111)

Amintiri din filumenie.Vechi scăpărări (141111)

Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 14.11.11

A.P.I.S. România.Noi şi ai noştri – 14.11.11

innerspacejournal.59 de principii ale profesorului de succes (33)

Plopii lui Claude Monet

Claude Monet - Poplars on the Banks of the River Epte in Autumn

Despre Claude Monet am postat anul trecut si am facut o galerie cu picturile lui.
Claude Monet (galerie de pictura) s-a nascut pe 14 noiembrie 1840 la Paris si a incetat din viata pe 5 decembrie 1926 la Giverny.A fost un pictor impresionist din Franţa.

Acum am ales lucrarile lui in care a pictat plopii in diferite momente ale anului si zilei.

Claude Monet - Three Poplar Trees, Autumn Effect

Din blogosfera.

Ioan Usca.Le Nozze di Figaro

Cristian Lisandru.Dragoste imposibilă…

Gabriela Elena.Ţi-am dat un… (Life in picture 3)

lunapatrata.Zi rece de noiembrie… 

Pilula lui Lisandru.GURA LU` AINŞTAIN – “Gheţarii care să topeşte, busu lu proteveu şi profesoru dă viol sportiv”

Stanhope Forbes(18 noiembrie 1857 – 2 martie 1947), pictor irlandez

Stanhope Forbes - The Potting Shed

Stanhope Forbes - A Fish Sale on a Cornish Beach

Stanhope Forbes - The Seine boat

Stanhope Forbes - Through the Marshes

Stanhope Forbes - Forging Steel, The Steel Mill

Stanhope Forbes - The Violinist

Stanhope Alexander Forbes R.A., (18 noiembrie 1857 – 2 martie 1947), a fost un artist si membru al scolii influentiale Newlyn de pictori. Deseori numit ‘parintele scolii Newlyn’, lucrarea lui Forbes “A Fish Sale on a Cornish Beach” (1885), a adus recunoasterea nationala a coloniei de arta si a scolii de pictura pe care a fondat-o impreuna cu sotia lui.

A fost casatorit cu pictorita Elizabeth Forbes (1859-1912).

Forbes s-a nascut in Dublin. A studiat arta la Lambeth School of Art, atunci in Paris sub indrumarea lui Léon Bonnat. Forbes a venit in Brittany in 1881 impreuna cu artistul La Thangue. In Franta a venit in contact cu noii pictori care pictau in aer liber. A murit la 89 de ani inainte de ziua de nastere cand ar fi implinit 90 de ani (1947).

S-a mutat la Newlyn in Cornwall in 1884 si curand a devenit figura de frunte in colonia de artisti.

Stanhope Forbes(18 noiembrie 1857 – 2 martie 1947), pictor irlandez

Din blogosfera.

freestyler.strop de libertate

Ioan Usca.Noiembrie

Rokssana.fluturele

Clipe de Cluj.Life in pictures. Ceainării

Cristian Lisandru.Like a rolling stone

Pilula lui Lisandru.REMEMBER – “Omul potrivit la himenul reconstituit”

lunapatrata.Legendele ceaiului…

Gabriela Elena.Viata este ca o ceasca de ceai (Poveste parfumata)

innerspacejournal.Ceaiul (Poveste parfumată)

Poveste parfumată.Ceaiul de la ora 5

Kuzma Petrov-Vodkin - Samovar

Povestile parfumate incepute la Mirela continua cu Povestea ceaiului, tema propusa de
Povestea mea parfumata e mai veche, e o poveste despre traditia ceaiului de la ora 5 si parfumul ceaiului vacantelor din copilarie.

Potrivit traditiei britanice, traditia “ceaiului de la ora 5″ avea sa apara in secolul XIX. Povestea spune ca o anume Anna Maria Stanhope, Ducesa de Bedford si una dintre preferatele Reginei Victoria, a fost cea care a inceput, dupa ora patru, sa bea ceai cu biscuiti. Ideea i-a placut si in scurt timp si-a invitat prietenele sa i se alature, pentru o masa frugala, completata din belsug cu ceai. Mult ceai. Alaturi de prajituri, fursecuri, tartine cu unt, dulciuri de tot felul, inclusiv unele cu arome exotice. Atmosfera era suficient de placuta, iar invitatii se simteau grozav, asa ca nu a durat mult pana cand si celelalte doamne sa preia ideea si sa faca primii pasi spre traditie. O traditie pretentioasa, aristocratica, intesata de reguli adesea complicate.

Five O'Clock Tea. Mary Cassatt

Cum am mai povestit pe aici, in copilarie mergeam in vacante la matusile si unchii nostri din Medias si Sighisoara.Ne placea acolo fiindca aveam atatea de vazut si cunosteam viata familiilor de sasi si obiceiurile lor.Totul era in buna oranduiala, era intelegere intre oameni, fiecare isi planifica timpul de minca si de distractie.Plimbari dupa-masa sau seara si intalniri intre prietene.Erau multe vaduve, chiar si una dintre matusile noastre ramasese vaduva, iar copiii lor erau plecati departe prin tara sau chiar in Germania.Trebuiau sa se descurce din putinul lor si ca sa le fie mai bine lucrau diferite cusaturi cu motive sasesti:fete de perna, fete de masa, impletituri, dantele, broderii…

Afternoon Tea on the Terrace, Frederick Carl Frieseke

Aveau o zi pe saptamana, intotdeauna aceeasi (poate joi sau miercuri) cand se intalneau acasa la una dintre ele.In fiecare saptamana, gazda era alta.Se faceau prajiturele si ceai, iar la cina fiecare isi manca sandviciul pe care-l avea la pachet de acasa.
A doua zi isi vedeau de programul lor obisnuit, toata lumea stia sa traiasca, sa munceasca, sa se bucure de viata.

Konstantin Alexeievitch Korovin

Mary Cassatt – Woman at table

Mary Cassatt – Woman at table

Mai multe picturi 

Saptamana japoneza si despre ritualul ceremoniei ceaiului

Povesti parfumate au scris:

Mirela Pete.Invitaţie la ceai

Mirela Pete.Aroma ceaiului tău, parfumul ceaiului meu.

lolita.Aroma ceaiului – Parfum de poveste

lunapatrata.Fantezie la un ceai…

innerspacejournal.Ceaiul (Poveste parfumată)

Sara

http://sarabesleaga.blogspot.com/2011/11/parfumul-ceaiului-preferat.html

Teo Negură.Poveste de vis (57)

Nadia Comăneci implineste azi 50 de ani.La multi ani, Nadia!

Nadia

La multi ani, Nadia!

Nadia Comăneci (n. 12 noiembrie 1961, Onești, județul Bacău) este o gimnastă română, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.

Auguste Rodin

Tot in 12 noiembrie s-a nascut Auguste Rodin (12 noiembrie 1840, Paris – 17 noiembrie 1917, Meudon-la-Forêt) a fost un sculptor, grafician şi pictor francez în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.

Din blogosfera.

Cristian Lisandru.A apărut volumul 5 al Antologiilor “Amprente Literare”

Gabriela Savitsky.Leapşa

Ioan Usca.Ghimpele

Rokssana.Somerul

Pilula lui Lisandru.GURA LU` AINŞTAIN – “Pă cruduţa no doare nemica, nare grijile lu merchel şi sarcozi”

Tu1074.Regenerare

Punctul de vedere.Hocus – pocus

Ulise al II-lea cel Ocoş.De la clasament, avant toute chose

Ulise al II-lea cel Ocoş.Poliţia loyală Turda, zice (11.11.11)

Ulise al II-lea cel Ocoş.Cine se-aseamănă …

Frans Snyders (11 noiembrie 1579–1657), pictor flamand

Frans Snyders - Cook with Food

Frans Snyders - Fruit Stall

Frans Snyders - Fruit Stall

Frans Snyders - Concert of Birds

Frans Snyders (11 noiembrie 1579–1657), ori Snijders, a fost un pictor flamand de animale si natura statica.

Snyders s-a nascut si a murit la Antwerp. A fost studentul lui Pieter Bruegel cel Tânăr in 1593, iar ulterior s-a instruit cu Hendrick van Balen, primul maestru a lui Van Dyck. S-a imprietenit cu Van Dyck care i-a pictat pe Snyders si pe sotia lui de cateva ori.

A devenit maestru al breslei pictorilor din Antwerp in 1602. Artistul a vizitat Italia in 1608-9, a fost la Roma si a lucrat pentru cardinalul Borromeo in Milano. In 1611 s-a casatorit cu Margaretha, sora lui Cornelis de Vos si a lui Paul de Vos, in Antwerp. Jan Fyt i-a fost student, apoi asistent din 1629.

Snyders s-a dedicat initial picturii de flori, fructe si natura statica, insa mai tarziu s-a apucat sa picteze animale. A fost unul dintre primii specialisti animalieri.

Compozitiile lui sunt bogate si variate, desenul e corect si viguros, tuseul diferitelor texturi de blana si piele e indraznet si expresiv. Perfectiunea lui i-a adus admiratia lui Rubens, care l-a angjat deseori sa picteze animale, fructe si naturi statice in picturile lui si i-a asistat pe Jacob Jordaens, Thomas Willeboirts Bosschaert si pe alti artisti intro maniera similara.

Printre elevii lui s-au numarat Nicasius Bernaerts, Peter van Boucle, Joannes Fijt, Juriaen Jacobsze, Jan Roos (I) si Paul de Vos.

Frans Snyders (11 noiembrie 1579–1657), pictor flamand

In 11 noiembrie s-au nascut si:

 Édouard Vuillard (11 noiembrie 1868, Cuiseaux / Saône-et-Loire – 21 iunie 1940, La Baule) a fost un pictor post-impresionist francez, aparținând grupului de artiști cunoscuți cu numele Les Nabis.

Paul Signac (11 noiembrie 1863, Paris – †15 august 1935, Paris) a fost un pictor francez neoimpresionst, grafician şi acuarelist, discipol al lui Georges Seurat şi – împreună cu el – teoretician al tehnicei divizioniste în pictură.

Din blogosfera.

Cristian Lisandru.REMEMBER – “Dansând cu toamna”

Pilula lui Lisandru.Ion Iliescu şi arta de-a vorbi despre funie în casa spânzuratului

Gabriela Savitsky.Ce facem când nu facem nimic

Elisa.Calculele privind banii de pensie in 35 de ani de munca

Rokssana.fereastra

Amintiri din filumenie.Vechi scăpărări (091111)

Teo Negură.Sindicatul bunelor maniere

lunapatrata.Cocoselul…

Théophile Alexandre Steinlen(10 noiembrie 1859 – 13 decembrie 1923),

Théophile Steinlen - La tournée du Chat Noir avec Rodolphe Salis (1896)

Théophile Steinlen - The Cats

Théophile Steinlen - Chat au clair-de-lune

Théophile Steinlen - Girl and Three Kittens

Théophile Steinlen - Ball in Paris's Suburb

Théophile Steinlen - Ouvriers du bâtiment

Théophile Steinlen - The Kiss end

Théophile Steinlen - WORLD WAR I.POSTER SAVE SERBIA (1915)

Théophile Steinlen - Portrait drawing of Suzanne Valadon

Théophile Alexandre Steinlen sau doar Steinlen (10 noiembrie 1859 – 13 decembrie 1923), a fost un pictor si grafician francez nascut in Elvetia apartinand genului Art Nouveau.

Nascut in Lausanne, Steinlen a studiat la Universitatea din Lausanne dupa care a lucrat ca designer stagiar la o filatura de textile din Mulhouse in estul Frantei. In primii douazeci de ani inca isi imbunatatea talentul de pictor cand a fost indemnat de sotia lui si de pictorul François Bocion sa se mute in comunitatea artistica in cartierul Montmartre din Paris. Odata ajuns acolo, Steinlen s-a imprietenit cu pictorul Adolphe Willette care l-a introdus in grupul de artisti de la Le Chat Noir unde a primit comenzi de postere de arta pentru proprietarul cabaretului, Aristide Bruant si alti oameni de afaceri.

In primii ani din 1890, peisajele rurale, florile si nudurile lui Steinlen au fost expuse la Salon des Indépendants. Litografia lui din 1895 intitulata “Les Chanteurs des Rues” a fost coperta lucrarii “Chansons de Montmartre” publicata de Éditions Flammarion. Caminul lui permanent, Montmartre si imprejurimile lui au fost subiectul favorit a lui Steinlen care a pictat scene cu aspecte ale vietii aspre de acolo. In afara de pictura si desen, el a si sculptat putin, cele mai frumoase figuri de pisici pe care le vedem in picturile sale .

Steinlen a contribuit si la reviste si alte publicatii cu ilustratii, u numar mare fiind semnate sub pseudonim pentru a evita problemele politice din cauza criticii lor la bolile societatii.

Théophile Steinlen a murit in 1923 la Paris si a fost inmormantat la Cimetière Saint-Vincent din Montmartre.

poze

Théophile Alexandre Steinlen(10 noiembrie 1859 – 13 decembrie 1923)

Din blogosfera.

Ioan Usca.Sfârleaza

Tu1074.Miercurea fără cuvinte(14)-Etape…

Cristian Lisandru.Măceşele din ochi 

Călin Hera.Vedere din Cluj-Napoca

innerspacejournal.59 de principii ale profesorului de succes (32)

Abisuri.Regretele toamnei tarzii

Perspective.Cine-mparte, parte-si face

Ulise al II-lea cel Ocoş.Pagina nu a fost găsită/?p=10732

Ulise al II-lea cel Ocoş.Pozne de pe dealuri

Florina Lupa Curaru.Alt joc cu poze – 09.11.11

Ulise al II-lea cel Ocoş.L-am fentat pe dulău

Friedrich von Schiller(10 noiembrie 1759 – 9 mai 1805), poet și dramaturg german

Friedrich Schiller 1794

Johann Christoph Friedrich von Schiller (n.10 noiembrie 1759, Marbach am Neckar, Baden-Württemberg – d. 9 mai 1805, Weimar), înnobilat în anul 1802, a fost un poet și dramaturg german, considerat unul din „prinții poeziei germane”.

Dor

de Friedrich von Schiller 

din volumul “Schiller”,colecţia “Cele mai frumoase poezii”,traducere în română de I.Cassian-Mătăsaru,ediţia 1958

Din acestă rece vale
De-aş putea cîndva ieşi
Să-mi găsesc o altă cale,
Cît de fericit aş fi!
Iată o colină verde,
Veşnic tînără de flori!
Într-acolo eu m-aş pierde
De-aş avea aripi să zbor.

Sună-o dulce armonie,
Îngerii i-aud cîntîcnd
Şi o boare lină-adie
Un balsam suav şi blînd
Rodul aurit luceşte
Prin umbritele poteci,
Floarea care-acolo creşte
Nu e pradă iernii reci.

Ce frumoasă e plimbarea
Pe sub cerul fără nor,
Sol cînd îţi trimite zarea
Vîntul înviorător!
Ci-n a rîului mînie
Muge răscolitul val
Ca aici sî mă reţie,
Sufletul să mi-l prăval.

Văd plutind o luntre parcă,
Dar luntraţii ei lipsesc.
Tu cutează şi te-mbarcă!
Pînzele se-nsufleţesc.
Făureşte-ţi tu o soartă.
Nu te-ncrede-n zeii buni.
Doar minunea te mai poartă
Înspre ţara de minuni.

1801
sursa


Frumoasa din străini

de Friedrich von Schiller 

din volumul “Schiller”,colecţia “Cele mai frumoase poezii”,traducere în română de I.Cassian-Mătăsaru,ediţia 1958 

Venea în prag de primăvară
La bieţi păstori, cu bune veşti,
Cînd vesel ciocîrlia zboară,
O fată mîndră din poveşti.

De unde vine mîndra fată.
Meleagul nimeni nu-i ştia;
Şi urma-i se pierdea de-ndată
Ce bun-rămas venea să-şi ia.

Simţeau o caldă bucurie
În preajma lor cînd o ştiau
Dar de nespusa-i măreţie
Ei, stingheriţi, se-ndepărtau.

Ducea cu ea şi rod şi floare -
Pe alt tărîm au răsărit,
Sub alte mîngîieri de soare,
Într-alt ţinut, mai fericit.

Cu flori şi roade dulci în poală,
Îi dăruia pe toţi cu drag;
Nu rămînea cu mîna goală
Nici un copil, nici un moşneag.

Era bine- venit oricine -
Dar da îndrăgostiţilor
Tot ce avea mai bun cu sine:
Cea mai frumoasă dintre flori.
1796

sursa

Tot in 10 noiembrie s-au nascut si :

William Hogarth (*10 noiembrie 1697, Londra/West Smithfield – †25 octombrie 1764, Londra), pictor și grafician englez, autor de gravuri și stampe satirice și ilustrator de cărți, precursor al caricaturii moderne.

Jacob Epstein(10 noiembrie 1880 – 19 august 1959) a fost un sculptor englez nascut in America si care care a lucrat în Regatul Unit, fiind un pionier al sculpturii moderne de aici si ale carui lucrari controversate.

Din blogosfera. 

Teo Negură.Liga de amatori

lunapatrata.Optimistul…

Pilula lu` Lisandru.GURA LU` AINŞTAIN – “Dă la robocap citire”

Miercurea fără cuvinte.Pisica si bobocii de rata

sursa foto

A inceput la Carmen.

Mirela Pete.Miercurea fără cuvinte.Am găsit picturile!

Ioan Usca.Premiul

Rokssana.miercurea fara cuvinte – 28 – casuta din copac

CELLA.I mobilitate, ratată, oamenii? mi-s indiferenţi

Ulise al II-lea cel Ocoş.Textul nu-mi aparţine

lunapatrata.Buna dimineata…

Teo Negură.Cărţile vii

REMEMBER – “Piţipoanca, scurt studiu de caz”

freestyler.eu am păsări în loc de inimă

Punctul de vedere.Situatia e…albastra

Paul Sérusier (9 noiembrie 1864 – 7 octombrie 1927), pictor post-impresionist francez

Paul Serusier - The Incantation or The Holy Wood(L'Incantation ou Le Bois Sacré)

Paul Serusier - Laundresses at the River

Paul Serusier - La guirlande de roses

Paul Sérusier - Breton Women, the Meeting in the Sacred Grove

Paul Serusier - Eve Bretonne ou Mélancolie

Paul Sérusier - Portrait of Emile Bernard at Florence

Paul Sérusier - Still Life with Churn

Paul Sérusier (9 noiembrie 1864, Paris – 7 octombrie 1927, Morlaix) a fost un pictor post-impresionist francez, aparținând grupului de pictori cunoscuți sub numele de “Les Nabis”.
Paul Sérusier s-a născut la Paris pe 9 noiembrie 1864, într-o familie înstărită. Tatăl lui, om de afaceri în industria parfumurilor, i-a asigurat o educație aleasă. În 1875, este admis la liceul Condorcet, unde studiază științele naturale, filosofia, limbile latină și greacă. La absolvire, în 1883, obține două diplome, în filosofie și științe. În liceu îi cunoaște pe Maurice Denis și pe Édouard Vuillard, care îi sunt colegi și cu care va întreține o prietenie durabilă.

În 1885, după ce a lucrat o scurtă perioadă în întreprinderea unui amic al familiei, se înscrie la “Academia Julian” pentru a studia pictura. În vara anului 1888, Sérusier călătorește în Bretagne. Această călătorie marchează o cotitură în viața lui, în primul rând pentru că se întâlnește cu Paul Gauguin la Pont-Aven, care îi dă sfaturi prețioase cu privire la pictură. Acesta îl încurajează să se debaraseze de constrângerea imitativă în pictură, să folosească culorile pure, vii, să nu ezite în a exagera propriile viziuni, să dea creațiilor sale o logică proprie, decorativă și simbolică. Revine la Paris cu un tablou pictat sub îndrumarea lui Gauguin, care trezește entuziasmul prietenilor săi. Tabloul capătă denumirea Le Talisman (“Talismanul”).
Tabloul este caracterizat prin suprafețe mari, colorate, și prin claritatea tonurilor aplicate pe aceste suprafețe. Peisajul este aproape fără forme, deoarece ia fiiță din sinteza movului, cinabrului, verdelui veronesian și a altor culori pure.

Împreună cu Pierre Bonnard, Maurice Denis, Henri-Gabriel Ibels și Paul Ranson, care împărtășeau ideile sale, Sérusier formează gruparea Les Nabis (din limba ebraică: “nebiim” înseamnă “profet” sau “persoană care primește semne din lumea de dincolo”). Ei se întâlnesc cu regularitate, dezbătând diverse teorii ale artei, discutând despre simbolism, ocultism, esoterism etc. Mai târziu, la acest grup se alătură Armand Seguin, Édouard Vuillard și Ker-Xavier Roussel. După plecarea lui Paul Gauguin în Tahiti, în 1891, grupul se destramă, fiecare pictor luând o direcție individuală.

În vara anului 1892, Sérusier se întoarce în Bretagne, în micul sat Huelgoat, unde va rămâne timp de doi ani. Aici pictează figuri de țărani bretoni, inspirat de peisajele naturale și tradițiile locale. În această perioadă, pictorul caută, înainte de toate, armonia formelor și culorilor.

În anul 1895 acceptă invitația prietenului său, Jan Verkade, să viziteze mănăstirea benedictină din Beuron, în Germania. Călugării-artiști din mănăstire lucrau după pricipiul, conform căruia legile creației artistice sunt de origine divină, ascunse misterios în natură, fiind accesibile doar artiștilor care posedă simțul proporțiilor și al armoniei formelor. Această doctrină îl entuziasmează și, întors la Paris, încearcă să-și convingă prietenii asupra noutății și semnificației acestor principii, în raționamentul său teologia fiind reunită cu reflexia artistică, fără a înregistra însă vreun succes deosebit cu noile sale teorii. Artistul trăiește într-o izolare din ce în ce mai mare, creația lui capătă trăsături mistice. Începând cu anul 1908, predă cu regularitate la Academia fondată la Paris de către Paul Ranson, fost membru al grupării “Nabis”. Este preocupat tot mai mult de problemele teoretice ale picturii și, în 1921, publică “ABC de la peinture”, un scurt tratat în care dezvoltă teoria curbelor și a formelor simple, a obținerii culorilor atenuate prin adăugarea nuanțelor cenușii.

Sérusier moare în ziua de 7 octombrie 1927 la Morlaix.

Paul Sérusier (9 noiembrie 1864 – 7 octombrie 1927), pictor post-impresionist francez

Din blogosfera. 

Mirela Pete.Serafina premiată! Mulţumim Octo Cat! Mulţumim Nova Pet Shop!

Gabriela Savitsky.De Sfinţii Arhangheli

Rokssana.despre prostie

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 44 other followers