Poveste parfumată.Primii oameni pe Luna
Luna e satelitul natural al Pământului, de 4 ori mai mică decât Pământulși orbitează în jurul acestuia la o distanță medie de 384.403 km; pentru a ajunge pe Pământ lumina Lunii are nevoie de ceva mai mult decât o secundă.
În mitologia greco-romană existau mai multe zeități asociate cu Luna. Cele grecești erau Artemis, zeița castității, a Lunii și a vânătorii, Hecate, zeița Lunii și a lumii de dincolo, și Selena. Zeița Diana era corespondentul roman pentru Artemis. Luna, altă zeiță locală a Lunii, era descrisă călătorind într-un car.
wikipedia-Lună
A trăi în lună sau a fi căzut din lună = a nu ști ce se petrece în jurul lui, a nu fi în temă, a fi rupt de realitate, lipsit de simț practic
A apuca luna cu dinții sau a prinde (sau a atinge) luna cu mâna = a obține un lucru foarte greu de căpătat, a realiza ceva aproape imposibil
A promite (și) luna de pe cer = a promite lucruri pe care nu le poate realiza
A cere (și) luna de pe cer = a cere foarte mult, a cere imposibilul
Câte-n lună și-n stele (sau în soare) = tot ce se poate închipui, de toate
A da cu barda (sau a împușca) în lună sau a fi un împușcă-n lună = a fi nesocotit
A-i răsări (cuiva) luna în cap = a cheli
In 20 iulie 1969, primul pământean, astronautul american Neil Armstrong, coboară pe suprafaţa Lunii, la 10:56 PM şi rosteşte cuvintele „este un pas mic pentru un om, dar un salt gigantic pentru omenire”.
Seria de povesti parfumate a inceput la Mirela, tema de astazi e propusa de Lili(innerspacejournal).
Si acum sa reiau povestea mea despre acel eveniment important al omenirii.E o poveste parfumata despre luna cantata de poeti, muzicieni, pictori si iubita de indragostiti.E martora atator saruturi si imbratisari, e farul care lumineaza noptile, e confidenta unora dintre noi, e magica si vrajita.
Povestea mea parfumata e o amintire din copilarie atat de indepartata.Eram in vacanta de vara.Tin minte ca am petrecut cateva zile in statiunea Borsec impreuna cu mama si sora mijlocie.Totul era minunat acolo (n-am mai fost de atunci):padurea de brazi, veveritele care ne ieseau in cale, izvoarele de apa minerala,oamenii,pensiunile din lemn si cu arhitectura specifica acelor locuri, poienitele cu flori, am vazut chiar un sarpe negru pe cand culegeam niste margarete.A venit si ziua cea mare cand auzisem ca omul va pune piciorul pe luna.Eram cu totii emotionati ca puteam vedea in transmisie directa acest moment unic din istoria omenirii.Ne-am dus cu totii in cladirea administratiei statiunii fiindca acolo era televizor si am asteptat cu nerabdare momentul.In 20 iulie 1969, primul pământean, astronautul american Neil Armstrong, membru al echipajului „Apollo–11″, coboară pe suprafaţa Lunii, la 10:56 PM, şi rosteşte cuvintele „este un pas mic pentru un om, dar un salt gigantic pentru omenire”.Apollo 11 a fost prima misiune cu echipaj uman care a aselenizat. A fost cel de-al cincilea zbor cu echipaj uman din programul Apollo şi cea de-a treia călătorie spre Lună. Misiunea a fost lansată la 16 iulie 1969 având la bord pe astronomii comandantul Neil Armstrong Alden, pilotul modulului de comandă Michael Collins şi pilotul modulului lunar Eugene Edwin “Buzz” Aldrin. Patru zile mai târziu, pe 20 iulie, Armstrong şi Aldrin au devenit primii oameni care au păşit pe Lună.
Primii oameni pe Luna,echipajul „Apollo–11″
Au mai scris povesti parfumate:
http://mirelapete.dexign.ro/2011/10/luna-moon-perfume-poveste-parfumata/
http://innerspacejournal.wordpress.com/2011/10/14/jurnal-de-bord-15-miresme-de-luna/
http://verovers.wordpress.com/2011/01/22/luna-i/
http://daurel.wordpress.com/2009/07/19/iulie-1969-aselenizarea-gestionarea-succesului/
http://sarabesleaga.blogspot.com/2011/10/parfumul-lunii.html
Posted on octombrie 15, 2011, in povesti adevarate, video and tagged Apollo 11, luna, Mirela Pete, poveste parfumata. Bookmark the permalink. 11 comentarii.















































Foarte reuşită postarea, Gabi… Păcat că în ultima vreme urlăm către lună, precum lupii. Iar ea face pe indiferenta. Dar nuanţa poetică rămâne…
Cristian, e trist ce spui, insa asta e adevarul.
Urlam degeaba.Poate ar trebui sa incercam altceva cat mai suntem in stare.
Bine prezentat!
Mulţumiri.
Noroc ca m-am documentat dspre acest eveniment cand am avut mai mult timp si rabdare.Acum l-am reamintit.
O mică enciclopedie aici, la dumneavoastră. Impresionantă povestirea!
Un weekend plin de frumuseți!
Multumesc mult, Sara.
Imi place sa cred ca la fel gandesc si alti vizitatori si poate ca le place.
O saptamana mai buna va doresc!
Bună ! Văd că te-a impresionat la fel de puternic evenimentul acela epocal. De data aceasta, ne-am gândit amândouă la același lucru ca două gemene.
Cred ca cei de varsta noastra simt la fel ca noi.Doar am vazut in direct acel eveniment epocal si nimeni nu ma poate convinge ca a fost tricaj, cum spun unii.
Pingback: Jurnal de bord 15 (Miresme de Lună) | innerspacejournal
Pingback: Poveste de vis (53) « Teo Negură
Pingback: Una dintre postarile mele… « Daurel's Blog