Arhivele lunare: decembrie 2010
De Craciun adopta o pisica sau un catel pentru copilul tau!
Toti copiii vor sa aiba un animalut, insa de multe ori parintii le refuza aceasta dorinta; de aceea am pregatit acum, inainte de Craciun, o campanie care sa le aminteasca parintilor care sunt dorintele copiilor si ce beneficii aduce un animalut in familie.
Detalii despre toate acestea si imagini AICI: www.adoptiicaini.ro/de-craciun, si pentru pisici.
De obicei sarbatorile de iarna nu aduc altceva pentru cainii din adaposturi decat frig si uneori foame. Anul acesta te rugam sa contactezi adaposturile din judetul tau si sa intrebi cu ce poti sa ii ajuti. E simplu, datele de contact ale adaposturilor din judetul tau le poti accesa folosind harta de pe prima pagina adoptiicaini.ro
Mergem Impreuna!
Cu prietenie,
Ionut Parausanumail@protectiaanimalelor.org
Tel. 0727.769.509 / 0749.910.512
Fax. 0215.698.840
Ii rog sa participe la raspandirea mesajului in randul prietenilor pe bloguri si le multumesc:
Geanina.În ţara lui Moş Nicolae
Cristian.Dimineaţă, cafea şi amprentele degetelor tale
Caius.Colecţionara de coşmaruri – 16
Călin Hera.Cum se foloseste telecomanda
Carmen Negoiţă.BRAŞOV – POARTA ECATERINA
Dumitru Agachi.Jocurile de lumină
Teo Negura.Poveste de vis (16)
Caius.Colecţionara de coşmaruri – 15
Călin Hera.Ca o carte deschisă sunt pentru tine
Sibilla.Moşul nuieluşelor destinate gloabelor…
Frédéric Bazille(6 decembrie 1841 – 28 noiembrie 1870), pictor francez impresionist
Frédéric Bazille - Self-Portrait
Jean Frédéric Bazille (6 decembrie 1841 – 28 noiembrie 1870) a fost un pictor francez impresionist in ale carui lucrari, figurile in aer liber sunt in prim plan.
Frédéric Bazille s-a nascut in Montpellier, Hérault, Languedoc-Roussillon, Franta, intro familie protestanta instarita. A devenit interesat de pictura dupa ce a vazut cateva lucrari ale lui Eugène Delacroix. Familia lui a fost de acord sa studieze pictura, dar numai daca studia si medicina.
Frédéric Bazille - Young Woman with Peonies
Bazille a inceput sa studieze medicina in 1859, apoi s-a mutat la Paris in 1862 pentru a-si continua studiile. Acolo i-a cunoscut pe Pierre-Auguste Renoir si Alfred Sisley si s-a simtit atras de impresionism, incepand sa ia lectii in studioul lui Charles Gleyre. Dupa ce a picat examenul la medicina in 1864, tanarul a inceput sa picteze si ma mult. Printre prietenii lui se numarau Claude Monet, Alfred Sisley si Édouard Manet. Bazille era generos si-i ajuta pe cei mai putin norocosi, oferindu-le spatiu in studioul lui si materiale de lucru.
Bazille avea doar 23 de ani cand a pictat cateva din cele mai cunoscute lucrari ale sale, de ex. ‘The Pink Dress’ (ca. 1864, Musée d’Orsay, Paris). Cea mai cunoscuta pictura a sa e ‘Family Reunion’ din 1867–1868 (Musée d’Orsay, Paris).
Frédéric Bazille - Young Woman with Lowered Eyes
Frédéric Bazille s-a inrolat in august 1870 intrun regiment de zuavi, la o luna dupa izbucnirea razboiului franco-prus. Pe 28 noiembrie, deoarece ofiterul unitatii sale a fost ranit in batalia de la Beaune-la-Rolande, Frédéric Bazille a preluat comanda si a condus asaltul asupra pozitiei germanilor. In atacul esuat a fost lovit de doua ori si a murit pe campul de lupta la varsta de 28 de ani. Tatal lui a mers acolo si i-a luat trupul pentru a-l inmormanta la Montpellier.
 |
| Frédéric Bazille (6 decembrie 1841 – 28 noiembrie 1870), pictor francez impresionist |
Din blogosfera.
Geanina.În ţara lui Moş Nicolae
Cristian.Dimineaţă, cafea şi amprentele degetelor tale
Caius.Colecţionara de coşmaruri – 16
Iarna, poezie de Nicolae Labis
Iarna
de Nicolae Labis
Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomii-ncarca
Si vibreaza sub zapezi
Satele-adormite parca.
Doamna Iarna-n goana trece
În calesti de vijelii –
Se turtesc de gemul rece
Nasuri cârne si hazlii.
Prin odai miroase-a pâine,
A fum cald si amarui
Zgreaptana la usa-un câine
Sa-si primeasca partea lui…
Tata iese sa mai puna
Apa si nutret la vaca;
Vine nins c-un fel de bruma
Si-n mustati cu promoroaca.
Iar bunicul desfasoara
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioara
Despre vremuri de-odinioara,
Vremi ce-n veci n-au sa mai fie.
Mos Nicolae sa va umple ghetele cu multe dulciuri, fructe si alte bunatati.
Cristian.Poemele lupului – Lupoaicei
Ioan Usca.Oglinda fermecată şi roberta
Carmen Negoita.DACĂ E DUMINICĂ, E… FOLK (35)
Dumitru Agachi.Jocurile de lumină
Teo Negura.Poveste de vis (16)
Caius.Colecţionara de coşmaruri – 15
Călin Hera.Ca o carte deschisă sunt pentru tine
Sibilla.Moşul nuieluşelor destinate gloabelor…
Giorgione (1477 sau 1478 – 1510), pictor italian venețian
Giorgio da Castelfranco
Giorgio Barbarelli Zorzo da Castelfranco, sau Zorzi da Castelfranco, cunoscut mai ales ca Giorgione (1477 sau 1478, Castelfranco – 1510, Veneția) a fost un pictor italian venețian, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai Renașterii venețiene.
Giorgione este cel mai enigmatic pictor al Renașterii. Nu dispunem decât de puține documente despre viața acestui artist, care, deși a murit timpuriu, la vârsta de abia treizeci și trei de ani, s-a bucurat de mare popularitate încă în timpul vieții. Numele lui apare pe verso-ul așa-numitului “Portret al Laurei” din anul 1506, în două documente în legătură cu o comandă pentru sala de audiențe în Palatul Dogilor, din 1507 și 1508, precum și în actele cu privire la frescele reședinței Fondaco dei Tedeschi. Golul de informații a fost umplut de legende, care au adâncit misterul vieții sale. Un lucru este sigur în privința pictorului venețian: fără el nudul de femeie, ca și rolul culorii în pictura europeană ar fi altfel de cum le cunoaștem astăzi. Piero della Francesca și Giovanni Bellini relevaseră deja posibilitățile nelimitate ale culorii, dar numai Giorgione a eliberat-o de dominația desenului. Consecințele acestei revoluții au fost de o uriașă însemnătate. În fața pictorilor s-au deschis teritorii noi, artiști doritori de înnoire, Tițian, Velazquez, Cézanne, au pornit la cucerirea acestor tărâmuri din lumea culorilor.
Giorgio da Castelfranco - Laura
În timpul vieții, maestrului din Castelfranco i se spunea Giorgio sau Zorzi (în dialect venețian). Fiind din ce în ce mai prețuit pentru picturile sale, cu timpul a fost numit Giorgione (“marele Giorgio”). Augmentativul apare pentru prima oară la Paolo Pino, în ale sale Dialoghi della Pittura, publicate la Veneția în 1548.În legătură cu acest supranume, Vasari scrie: “Datorită ținutei sale superbe și a spiritului său nobil, a fost numit Giorgione”.
Giorgione s-a născut în 1477 sau 1478 în Castelfranco, orășel situat între Vicenza și Treviso. Nu se știe cu precizie ce vârstă avea când a sosit la Veneția. După cele scrise de Vasari în “Viața celor mai iluștri pictori, sculptori și arhitecți”, Giorgione ar fi lucrat la început, aproximativ în perioada dintre anii 1485 și 1490, în atelierul lui Giovanni Bellini, în acel timp unul dintre cei mai cunoscuți maeștri ai școlii venețiene. Tânărul Giorgio învață acolo tehnica redării luminii prin culoare, tehnică introdusă de Antonello da Messina (cca. 1430-1479) și este influențat indirect, prin intermediul atelierului Bellini, de viziunea plastică a lui Andrea Mantegna. Dar nu putem exclude nici influența lui Vittorio Carpaccio (1460-cca. 1525) și a inovațiilor sale în arta plastică.
Giorgio da Castelfranco - The Three Ages of Man
Talentul lui Giorgione s-a manifestat pentru prima dată în 1504, când a realizat tabloul de altar pentru catedrala San Liberale din Castelfranco, la comanda condotierului Tuzio Costanzo.
Potrivit legendei, Giorgione avea trei pasiuni: pictura, muzica și dragostea. Și tocmai în aventurile amoroase ale pictorului găsește Vasari și explicația morții sale timpurii. Căci, susține el, pictorul o vizita și în timpul pustietoarei epidemii de ciumă din 1510 pe frumoasa lui amantă. O scrisoare a marchizei de Mantova, Isabella d’Este, menționează de asemenea faptul că artistul a căzut victimă epidemiei în toamna acelui an.
Tițian este, desigur, cel mai important elev al maestrului din Castelfranco. Însă și pictori precum Palma Vecchio (1480-1528), Savoldo (1480(?)-1548(?)) și Sebastiano del Piombo (1485-1547) sunt influențați de giorgionism.
-
- Giorgio da Castelfranco – Portrait of a Young Man
-
- Giorgio da Castelfranco – Portrait of a Young Man
-
- Giorgio da Castelfranco – Portrait of a Man
-
- Giorgio da Castelfranco – Portrait of a Man.
-
- Giorgio da Castelfranco – Portrait of a Gentleman
-
- Giorgio da Castelfranco – Young Man with Arrow
-
- Giorgio da Castelfranco – The Old Woman
-
- Giorgio da Castelfranco – Double portrait Unknown
-
- Giorgio da Castelfranco – Impassioned Singer
-
- Giorgio da Castelfranco – The Three Ages of Man
-
- Giorgio da Castelfranco – Warrior with Shield Bearer
-
- Giorgio da Castelfranco – The Three Philosophers
-
- Giorgio da Castelfranco – The Tempest
-
- Giorgio da Castelfranco – Judith
-
- Giorgio da Castelfranco – The Holy Family
-
- Giorgio da Castelfranco – Adoration of the Shepherds
-
- Giorgio da Castelfranco – Adoration of the Magi
-
- Giorgio da Castelfranco – Madonna with the Child, St Anthony of Padua and St Roch
-
- Giorgio da Castelfranco – Madonna
-
- Giorgio da Castelfranco – Pastoral Concert
-
- Giorgio da Castelfranco – Sleeping Venus
-
- Giorgio da Castelfranco – Ceres
-
- Giorgio da Castelfranco – Laura
-
- Giorgio da Castelfranco
Din blogosfera.
Mirela Pete.Din spațiul celtic. Enya
Mirela Pete. Narcise comestibile de Moș Nicolae
Teo Negură.Poveste de vis (16)
Caius.Colecţionara de coşmaruri – 13
Caius.Colecţionara de coşmaruri – 14
Daca toate acestea fi-vor invatate, Nicolae Labiș
Nicolae Labiş
Nicolae Labiș (2 decembrie 1935, Poiana Mărului, comuna Mălini, județul Suceava – 22 decembrie 1956, București) a fost un poet român, talent remarcabil. Criticul Eugen Simion l-a supranumit “buzduganul” generației șaizeciste.
Daca toate acestea fi-vor invatate
de Nicolae Labiș
Fiii vostri singuri hotaresc in viata
Care-i meseria ce o vor urma,
Fiii vostri mai tarziu invata
Taina ei fierbinte, nobila si grea.
Fiii vostri singuri mai tarziu, fireste,
Isi aleg iubita mangaind-o bland,
Inima lor larga si sincera-si roteste
In privinta asta cel mai greu cuvant.
Fiii vostri, insa, trebuie sa-nvete
Din copilarie inca, de la voi
Primele indemnuri, primele povete -
Dorul de lumina, scarba de noroi.
Cat sunt fragezi inca, mame, invatati-i
Sa iubeasca floarea pura din livezi.
Sa iubeasca-ntinsa mare si Carpatii,
Ce-si inalta-n ceruri fruntea de zapezi.
Sufletul sa-l aiba nentinat ca floarea,
Ochii lor sa fie limpezi si curati,
Sa nutreasca patimi vaste cum e marea
Sa inalte ganduri cat acesti Carpati.
Oamenii, din suflet, vesnic sa iubeasca,
Frati sa-i socoteasca, simpli si-ntelepti;
Invatati-i, mame, crancen sa urasca
Pe acei ce-s dusmani oamenilor drepti.
Sa iubeasca versul, sa iubeasca struna
Ce-i curat in lume, ce e nou si viu;
Cat sunt mici sa-nvate a uri minciuna.
Astea nu se-nvata cand e prea tarziu.
Sa iubeasca tara, pentru ea sa sara
La nevoie-n ape, la nevoie-n foc.
Invatati-i, mame, dragostea de tara
Ea cuprinde toate-acestea la un loc.
Ea sa le sclipeasca-n licarul pupilei,
Sa le creasca-n suflet blanda ca un spic.
Sa se teama poate de rusinea zilei
Cand ar sti ca tarii nu i-au dat nimic.
Daca toate astea fi-vor invatate,
Restul o sa vina de la sine-apoi
Si-au sa se-mplineasca visurile toate
Ce le-ati pus intr-insii, mame scumpe, voi.
Din blogosfera.
Caius.Colecţionara de coşmaruri – 12
Gabriela Elena.Doctori trasniti
Gabriela Elena.Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt
Otto Dix (2 decembrie 1891 – 25 iulie 1969), pictor, desenator și gravor german
Otto Dix - Self-Portrait with Muse
Otto Dix - Frau Martha Dix
Wilhelm Heinrich Otto Dix (n. 2 decembrie 1891 in Gera – d. 25 iulie 1969 in Singen, Hohentwiel)) a fost un pictor, desenator și gravor considerat ca unul dintre cei mai importanți artiști plastici german ai secolului XX.
A fost influențat de expresionism și de curentul „noul obiectivism” („die neue Sachlichkeit”), fiind interesat de critica socială. În compozițiile sale, Dix prezintă războiul și consecințele lui tragice, între care șomajul și privațiunile proletariatului. A pictat și portrete, peisaje și scene de gen. Ca desenator excelent, a lăsat posterității peste 6.000 de desene și schițe. A realizat picturi și lucrări în acuarelă care evoca stilul renascentist.
Otto Dix - At the Mirror
În 1933, după ce naziștii au acaparat puterea, Dix a fost unul dintre primii profesori dați afară din serviciul la universitate. Patru ani mai târziu, lucrări ale lui Dix au figurat printre operele plastice prezentate de regimul nazist (între altele într-o celebră expoziție la München) ca „entartete Kunst” („artă degenerată”) și „sabotarea apărării prin artă”. 260 de lucrări i-au fost scoase din muzee, confiscate, vândute și arse. Totuși, în 1937, anul expoziției de tristă faimă din München, două lucrări ale lui Dix au fost prezente într-o expoziție în Gera, prilejuită de sărbătorirea a 700 de ani de la fondarea orașului. După două săptămâni, lucrările au fost scoase la dispoziția conducerii naziste a regiunii. Un an mai târziu, Dix a fost ținut de Gestapo în arest preventiv timp de două săptămâni, în urma unui atentat împotriva lui Hitler. În 1945 a fost mobilizat în „Volkssturm”, forma de organizare paramilitară într-o ultimă încercare a regimului de a opune rezistență Aliaților. Dix a fost în prizonierat francez până în 1946.
In 2 decembrie s-a nascut si Georges Seurat (2 decembrie 1859, Paris – 29 martie 1891, Paris) a fost un pictor francez neoimpresionist, creator şi teoretician – împreună cu Paul Signac – al tehnicii divizioniste în pictură.
 |
| Otto Dix (2 decembrie 1891 – 25 iulie 1969), pictor, desenator și gravor german |
Din blogosfera.
Gabriela Elena.Doctori trasniti
Gabriela Elena.Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt
Cristian.Călător fără călătorie
Karl Schmidt-Rottluff (1 decembrie 1884 – 10 august 1976), pictor si grafician expresionist german
Karl Schmidt-Rottluff - Self-Portrait with monocule
Karl Schmidt-Rottluff (1 decembrie 1884 – 10 august 1976) a fost un pictor si grafician expresionist german, membru al gruparii artistice Die Brücke.
Karl Schmidt s-a nascut in Rottluff, astazi un district in Chemnitz, (Saxonia), a inceput sa-si spuna Schmidt-Rottluff in 1905.
Pe 7 iunie 1905, la Dresda, a fost fondată gruparea artistică Die Brücke, de către Ernst Ludwig Kirchner, Fritz Bleyl, Erick Heckel și Karl Schmidt-Rottluff, pe atunci studenți la secția de arhitectură a Institutului politehnic.A urmat prima expozitie a gruparii, in noimebrie la Leipzig. Grupul s-a desfiintat in 1913.
-
- Karl Schmidt-Rottluff – Self-Portrait with monocule
Karl Schmidt-Rottluff a fost un grafician prolific, cu 300 gravuri in lemn, 105 litograii, 70 schite si 78 gravuri comerciale descrise in “Rosa Schapire Catalogue raisonn.
A murit in Berlin in 1976.
Karl Schmidt-Rottluff1 slideshow
Karl Schmidt-Rottluff2 slideshow(cu peisaje si natura statica)
Din blogosfera.
Cristian.Bilanţul unor vremuri care nu mai trec – La mulţi ani, România, cum (de) mai trăieşti?
Caius.Colecţionara de coşmaruri – 11
Gabriela Elena.Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt
Călin Hera.Remus Suciu, fotograful fascinat de Jules Verne
Elisa.Red Back spider si white tailed spider
Călin Hera.Freezing rain de Ziua Natională, în loc de laolaltă
1 decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu Regatul Român, Ziua Națională a României
La multi ani Romania!La multi ani tuturor romanilor!
1 decembrie este Ziua Națională a României, potrivit Constituției din 2003, articolul 12, alineatul 2.
La 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegați, și sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colțurile Ardealului și Banatului, a adoptat o Rezoluțiune care consfințește unirea tuturor românilor din Transilvania și întreg Banatul (cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre) cu România.
Rezoluția Unirii e citită de Vasile Goldiș la Alba Iulia, 1 decembrie 1918:
„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Romanească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”
La multi ani!
Cristian.Bilanţul unor vremuri care nu mai trec – La mulţi ani, România, cum (de) mai trăieşti?
Caius.Colecţionara de coşmaruri – 11
Gabriela Elena.Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt
Călin Hera.Remus Suciu, fotograful fascinat de Jules Verne
Elisa.Red Back spider si white tailed spider
Sibilla. Rugaciune pentru 1 Decembrie
