Arhivele lunare: ianuarie 2010
Albert Bierstadt,peisagist american de origine germana
Albert Bierstadt - Lake Tahoe Spearing Fish by Torchlight
Albert Bierstadt
Albert Bierstadt ( 8 ianuarie 1830 – 18 februarie 1902), pictor american de origine germana cunoscut pentru peisajele reprezentand Vestul Salbatic.
In scopul de a obtine subiecte pentru lucrarile sale, Bierstadt s-a alaturat catorva expeditii de cucerire a Vestului american.Chiar daca nu a fost primul artist ajuns in acele locuri, lucrarile lui Bierstadt au ramas ca cele mai remarcabile picturi ale acelor scene din secolul al XIX-lea.
Bierstadt s-a nascut in Solingen, Germania. Familia lui s-a mutat in New Bedford, Massachusetts, in anul 1833.
A studiat arta la Düsseldorf, Germania intre 1853 – 1857.
Albert Bierstadt - A View From Sacramento
Galerie de pictura Albert Bierstadt.
Ploua in luna lui ianuarie
La multi ani celor cu numele Sfantului Ioan!
Ploua in luna ianuarie, e asa de cenusiu cerul, strazile si trotuarele sunt pline de balti si noroi, ciorile croncane bucuroase si zboara foarte jos cautand mancare.Din cand in cand se aud masinile trecand pe strada si glasul copiilor de la scoala din apropiere.
Norocosii care au inca serviciu sunt acum la lucru, ceilalti, somerii, disponibilizatii isi frang mainile de ingrijorare ca nu au din ce sa traiasca.In plus, au venit facturile la gaz, electricitate , iar bolile ne supara, nu ne lasa in pace deloc.Vestile si stirile pe care le auzim nu ne linistesc deloc, ne intristeaza, ne ingrijoreaza, ne coplesesc.
Cand ma voi trezi
de Ana Blandiana
Cand ma voi trezi va fi zapada
Asezata frumos
Pe carti si pe covor,
In jurul capului
Ca o diadema pe perna,
Cearceaf peste piele, usor.
Va ninge-n odaie tacut,
Cu fulgi enormi
Ca sufletele de papadie,
Cazand atat de incet
Incat intre tavan si podea
Au nevoie de o vesnicie.
Voi zari apoi pasari batrane
Aciuite pe rafturile bibliotecii,
Cu penele crescute diform
Ca sa se depuna atata zapada
Cat a trebuit sa dorm?
Nu cumva
Intre timp am murit?
Si ma voi ridica
Sa fug
Inspaimantata,
Dar pasarile vor scoate
Un fel de ras carait
Aratand cu aripa
Cum talpile mele
Nu lasa urme-n zapada.
Aleksandra Ekster,pictorita si designer ruso-ucraineana
Aleksandra Ekster
Aleksandra Ekster - Dance of the Seven Veils
Aleksandra Aleksandrovna Ekster (rusa: Александра Александровна Экстер, ucraineana: Олександра Олександрівна Екстер; 6 ianuarie 1882 – 17 martie 1949), pictorita si designer ruso-ucraineana (Cubo-Futurista, Suprematista, Constructivista).
-
- Aleksandra Ekster
-
- Aleksandra Ekster – Dance of the Seven Veils
-
- Aleksandra Ekster – A girl with a mandolin
-
- Aleksandra Ekster – Costume Design
-
- Aleksandra Ekster – Famira Kifared Menada
-
- Aleksandra Ekster – Firenze
-
- Aleksandra Ekster – I assume
-
- Aleksandra Ekster – Motherhood
-
- Aleksandra Ekster – Non-Objective Composition
-
- Aleksandra Ekster – Picnic on the beach
-
- Aleksandra Ekster – Still Life
-
- Aleksandra Ekster – A woman with a bird
-
- Alexandra Exter-Ballerina
-
- Alexandra Exter-Costume design for for Dama Duende
-
- Alexandra Exter-Costume for Romeo and Juliet
-
- Alexandra Exter-Capuletti costume to the Shakspiar play Romeo and Juliette
-
- Alexandra Exter-Costume for Romeo and Juliet
-
- Alexandra Exter-Costume design for Aelita
-
- Alexandra Exter-Lady with Fish
-
- Alexandra Exter-Motion planes
-
- Alexandra Exter-Still Life with Jug
-
- Alexandra Exter-Sketch Salome
-
- Alexandra Exter-Spanish Dance, theatre sketch
-
- Alexandra Exter-View of the Bridge
Gustave Doré, artist si ilustrator francez
Update:Mirela mi-a lasat o poezie dedicata acestui artist deosebit.”Iata poezia dedicata artistului, de catre poetul disparut Stroe Constantin Slătineanu:
Gustave Doré
Prin smolita noapte trec împerechiate
Năluciri de umbre, prinse-n ceaţa serii,
Dorurile-n drumul spre eternitate…
Priveghează-n boltă stelele, puzderii.
Sclipesc fantomatic din cleştar palate,
Ca stropiţi de lună au înflorit merii…
Aripi de lumină, ochi de nestemate
Duhurile celor logodiţi durerii.
În ademenirea cerului străin,
Chipuri zămislite tainic, nefiresc,
Războind canonul Visului Divin
Depănând un farmec rece şi ocult,
Pentru veşnicie singure-şi trăiesc
Viaţa-nchipuită, moartă de demult.”
Paul Gustave Doré ( 6 ianuarie 1832 – 23 ianuarie 1883) artist, gravor, litograf, ilustrator de carte si sculptor francez. Doré a inceput sa lucreze gravuri in piatra si otel.
Galerie cu ilustratii de Gustave Doré
Nu sunt ce par a fi.Ion Minulescu
Nu sunt ce par a fi
de Ion Minulescu
Nu sunt ce par a fi -
Nu sunt
Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!…
Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,
Sau prea curând,
Sau poate prea târziu…
M-am resemnat, ca orice bun creştin,
Şi n-am rămas decât… Cel care sunt!…
Sunt cel din urmă strop de vin
Din rustica ulcică de pământ
Pe care l-au sorbit pe rând
Cinci generaţii de olteni -
Cei mai de seamă podgoreni,
Dintre moşneni
Şi orăşeni -
Strămoşii mei, care-au murit cântând:
“Oltule… râu blestemat…
Ce vii aşa turburat”…
Dar Oltul i-a plătit la fel
Cum l-au cântat şi ei pe el…
Şi cum – mi-e martor Dumnezeu -
Astăzi, nu-l mai cânt decât eu!…
Pe mine, însă -
Ce păcat
Că vinul vechi, de Drăgăşani,
M-a întinerit cu trei sute de ani,
Când fetele din Slatina
Cu ochii mari cât strachina,
De câte ori le-am sărutat,
M-au blestemat
Să-mi pierd cu minţile
Şi datina,
Să nu mai fiu cel care sunt
Cu-adevărat,
Şi ca să fiu pe placul lor,
Să le sărut doar la… culesul viilor,
În zvonul glumelor zvârlite-n vânt
Pe care Oltul, când le prinde -
Oricât ar fi de turbure -
Se limpezeşte
Şi se-ntinde
Cu ele până-n Dunăre!…
La fel şi eu, ca orice bun creştin,
Pe malul Oltului, cândva,
Mă voi întinde tot aşa,
Când cel din urmă strop de vin
Îl voi sorbi tot din ulcica mea,
Nu din paharul de argint, al altuia -
Pahar străin!…
Şi-abia atunci voi fi cu-adevărat
Cel care-am fost -
Un nou crucificat -
În vecii vecilor… Amin!…
Romanţă fără muzică
de Ion Minulescu
Că ne iubim – şi-o ştie lumea toată -
E-adevărat ;
Dar cât ne vom iubi
Nici noi nu ştim,
Nici lumea nu va şti…
Şi nu va şti-o, poate, niciodată…
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ne-am cunoscut în ţara-n care-alt’dată
Manon Lescaut iubi pe Des Grieux,
Într-un amurg de toamnă, orchestrată
În violet,
În alb,
În roz
Şi-n bleu.
Şi ne-am iubit întâia oară-n parcul
În care Nimfele de marmură privesc,
Cu ochii-ntrebători, către peluza
Pe care-un Zeu îşi pregăteşte arcul,
Să-şi bată joc de cei ce-l ocolesc…
Şi ne-am iubit!…
Ţi-aduci aminte?…
Bluza -
Ah!… Bluza ta pe sânu-ţi decoltat
Părea un peplum de mătase, sfâşiat
Pe sânul unei Venere ce moare!…
Şi ne-am iubit cu-atâta nebunie,
Că statuile albe ne-au privit
Cu ochi geloşi,
Iar zeul a-mpietrit
În mână cu-o săgeată-otrăvitoare!…
Şi ne-am iubit,
Şi-azi toată lumea ştie
Că ne iubim…
Dar cât ne vom iubi
Nici noi nu ştim,
Nici lumea nu va şti!…
Ion Minulescu (6 ianuarie 1881, Bucureşti – 11 aprilie 1944, Bucureşti) a fost un poet şi prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.
Leapşă de la Belle de Jour :”Dacă aş fi fost…”
Am primit de la Belle de Jour o leapşă si raspund doar acum.Transmit leapsa mai departe celor care vor s-o preia, stiu ca multi nu se bucura sa primeasca lepse, asa ca nu nominalizez pe nimeni.
Iata raspunsurile mele:
“Dacă aş fi fost:
o lună: aş fi fost mai;
o zi a săptămânii: aş fi fost miercuri;
o parte a zilei: aş fi fost zorii zilei;
o direcţie: aş fi fost stanga;
o planetă: aş fi fost Luna;
un film: aş fi fost Cassablanca;
un lichid: aş fi fost cafea;
o piatră: aş fi fost granit;
un tip de vreme: aş fi fost o zi cu soare în luna mai;
un instrument muzical: aş fi fost vioară;
o emoţie: aş fi fost bucuria;
un sunet: aş fi fost sunetul naturii;
un element: aş fi fost aerul;
un cântec: aş fi fost Imagine, John Lennon;
o carte: aş fi fost Povesti nemuritoare;
un scriitor: aş fi fost un anonim;
un personaj de fictiune: aş fi fost personajul din Masina timpului;
un oraş: aş fi fost Viena;
o aromă: aş fi fost levantica;
o culoare: aş fi fost verde;
un material: aş fi fost bumbac;
un cuvânt: aş fi fost “Bine”;
o parte a corpului: aş fi fost ochii;
o expresie a feţei: aş fi fost un surâs;
un personaj de desene animate: aş fi fost Jerry;
o formă geometrică: spirala;
un număr: aş fi fost 8;
un mijloc de transport: aş fi fost un balon cu aer cald;
o haină: aş fi fost o bluza de vara.”
Yves Tanguy, pictor francez suprarealist
Yves Tanguy by Man Ray
Raymond Georges Yves Tanguy (5 ianuarie 1900–15 ianuarie 1955), cunoscut sub numele de Yves Tanguy, pictor francez suprarealist.
Tanguy s-a nascut in Paris, Franta, fiul unui capitan de nava. Ambii parinti ai lui au fost de origine bretona.
Yves Tanguy - Neither Legends Nor Shapes
In 1918, Yves Tanguy s-a imbarcat intro nava comerciala inainte de a se inrola in armata unde s-a imprietenit cu Jacques Prévert. Dupa satisfacerea serviciului militar in 1922, Tanguy s-a reintors in Paris si a lucrat in diferite locuri. Intamplator a dat peste o pictura de-a lui Giorgio de Chirico care l-a impresionat asa de mult incat s-a hotarat sa devina pictor cu toate ca nu avea nici o pregatire artistica.
Yves Tanguy - Reply to Red
Prin intermediul prietenului sau, Jacques Prévert, prin anul 1924 Tanguy a fost introdus in cercul artistilor suprarealisti din jurul lui André Breton. Tanguy a inceput sa-si dezvolte un stil unic de pictura si si-a deschis prima expozitie la Paris in 1927, casatorindu-se pentru prima oara in acelasi.
-
- Yves Tanguy – Neither Legends Nor Shapes
-
- Yves Tanguy – Reply to Red
-
- Yves Tanguy – Blue Bed
-
- Yves Tanguy – Day of Inertia
-
- Yves Tanguy – Death Watching the Family
-
- Yves Tanguy – Fear
-
- Yves Tanguy – From Green to White
-
- Yves Tanguy – Hands and Gloves
-
- Yves Tanguy – I Await You
-
- Yves Tanguy – I Came Like I Promised
-
- Yves Tanguy – Indefinite Divisibility
-
- Yves Tanguy – La grue des sables
-
- Yves Tanguy – Mama, Papa Is Wounded!
-
- Yves Tanguy – Multiplication of the Arcs
-
- Yves Tanguy – My Life White and Black
-
- Yves Tanguy – Outside
-
- Yves Tanguy – Shadow Country
-
- Yves Tanguy
-
- Yves Tanguy – The Absent Lady
-
- Yves Tanguy – The Big Window
-
- Yves Tanguy – The Dark Garden
-
- Yves Tanguy – The Furniture of Time
-
- Yves Tanguy – The Hand in the Clouds
-
- Yves Tanguy – The Invisibles
-
- Yves Tanguy – The Palace of the Windowed Rocks
-
- Yves Tanguy – The Ribbon of Extremes
-
- Yves Tanguy – The Sensitive Layer
-
- Yves Tanguy – The Sun in Its Jewel Case
-
- Yves Tanguy – Through Birds, Through Fire and Not Through Glass
-
- Yves Tanguy – Tomorrow
-
- Yves Tanguy – Un grand tableau qui représente un paysage
-
- Yves Tanguy – Vieil horizon
-
- Yves Tanguy – Storm (Black Landscape)
-
- Yves Tanguy – Promontory Palace
-
- Yves Tanguy – At the Risk of the Sun
-
- Yves Tanguy by Man Ray
Aristarkh Lentulov,pictor rus avangardist (1882-1943)
Aristarkh Lentulov (4 ianuarie 1882 – 15 aprilie 1943), pictor rus avangardist de orientare cubista si scenograf.Aristarkh Lentulov s-a nascut in orasul Nizhny Lomov de langa Penza intro familie de preot de tara.A studiat arta in scolile de arta din Penza si Kiev, apoi in Sankt Petersburg.
A trait in Moscova din 1909 si a fost unul dintre fondatorii asociatiei de artisti avangardisti, grupul Jack of Diamonds.
Lentulov a murit in Moscova si a fost ingropat in cimitirul Vagankovo.
August Macke, pictor german ( 1887-1914)
August Macke
August Macke (3 ianuarie 1887 – 26 septembrie 1914) a fost unul dintre membri marcanti ai grupului Expressionist din Germania, Der Blaue Reiter (The Blue Rider).
August Macke - Russian Ballet
A trait intro perioada inovativa pentru arta germana din timpul miscarii expresioniste si aparitia miscarilor avant-garde care apareau in restul Europei.Ca un artist adevarat al acelei perioade, Macke a stiut cum sa integreze in pictura sa elementele de avangarda care l-au interesat.
-
- August Macke
-
- August Macke – Russian Ballet
-
- August Macke – Leute am blauen See
-
- August Macke – Vier Mädchen
-
- August Macke – Man Reading in the Park
-
- August Macke – Mann mit Esel
-
- August Macke – Markt in Algier
-
- August Macke – Markt in Tunis
-
- August Macke – Mit gelber Jacke
-
- August Macke – Modegeschäft
-
- August Macke – Mutter und Kind
-
- August Macke – Nelken in grüner Vase
-
- August Macke – Our Street in Gray
-
- August Macke – Paar im Walde
-
- August Macke – Promenade
-
- August Macke – Reading woman
-
- August Macke – Reclining female nude
-
- August Macke – Red House in Park
-
- August Macke – Self-Portrait with Hat
-
- August Macke – Sitting Nude with Cushions
-
- August Macke – St. Mary’s in the Snow
-
- August Macke – Stil live with pillow with deer-decor and a bouquet
-
- August Macke – Straße mit Kirche in Kandern
-
- August Macke – Sunny Road
-
- August Macke – Tegernsee-Landschaft
-
- August Macke – The Hat Shop
-
- August Macke – The Storm
-
- August Macke – Türkisches Café
-
- August Macke – Türkisches Café
-
- August Macke – Turkish Cafe
-
- August Macke – Unser Wohnzimmer in Tegernsee
-
- August Macke – Vor dem Hutladen (Frau mit roter Jacke und Kind)
-
- August Macke – Waldbach
-
- August Macke – Wäsche im Garten in Kandern
-
- August Macke – Zoologischer Garten
-
- August Macke – Zwei Frauen am Tisch
-
- August Macke – Abend
-
- August Macke – Vegetable Fields
-
- August Macke – Girls under Trees
-
- August Macke – Lady in a Green Jacket
-
- August Macke – Bei den Papageien
-
- August Macke – Couple at the garden table
-
- August Macke – Elisabeth Gerhard sewing
-
- August Macke – Farewell
-
- August Macke – Farmboy from Tegernsee
-
- August Macke – Garden Gate
-
- August Macke – Garden Restaurant
-
- August Macke – Gartenbild
-
- August Macke – Im Basar
-
- August Macke – In der Tempelhalle
-
- August Macke – Indianer
-
- August Macke – Landscape at Hammamet
-
- August Macke – Landscape with Cows and a Camel
Ninge cu dusmanie-Dialog de iarna
De Anul Nou se spune sa avem un an mai bun, La multi ani si numai urari de bine.Asa speram cu totii sa fie, asa ne dorim si le dorim celor pe care-i iubim, tuturor le dorim numai bine si multa sanatate.
Ce te faci,insa, cand noul an vine cu atata boala, saracie, necazuri, amaraciune, minciuni, amenintari, frig, foame?
Nu-ti ramane decat sa lupti mai departe si sa incerci sa supravietuiesti atat cat te tin puterile si sa speri sa mai ai putere sa nu fii doborat.Pana obosesti.
Ninge cu dusmanie
Ana Blandiana
Ninge cu duşmănie,
Cu ură cade zăpada
Peste apele îngheţate cu ură,
Peste livezile înflorite din răutate,
Peste păsările înrăite care îndură.
Ninge ca şi cum prin zăpadă
Ar trebui să se sfârşească
Viaţa acestui acvatic popor,
Ninge cu o încrâncenare
Omenească,
Ninge otrăvitor.
Pe cine să mire?
Doar eu mai ştiu
Că ninsoarea
A fost la-nceputuri iubire.
E atât de târziu
Şi ninge hidos,
Şi nu-mi vine-n minte
Decât să aştept
Lupii flămânzi,
Să le fiu de folos.
Oda sobei mele
de George Toparceanu
Pastrand intacta adormita spuza
In coltul tau, stai rece si ursuza
O, inutila mobila, pesemne
Te-ai suparat ca nu-ti mai cumpar lemne?
Tu nu-ti dai seama ca, desi regret
Nu te-am putut prevede in buget
Dar hai sa facem amandoi bilantul
Sa vezi si tu cat valoreaza sfantul:
Sunt 40 la birt,
30 chiria
sunt 7 si 80 spalatoria
5 franci e vinul (fara amanunte)
3 gazul
4 cheltuieli marunte
sunt 10 franci si 20 tutunu
1 franc pomana
fac 101
plus 6 franci pe luna svart cu lapte
107 (una suta sapte)
scazand acum din leafa de … student
ramane o bancuta – excedent …
si, vezi, de tine nu ma mir deloc
c-ai stat o iarna-ntreaga fara foc
dar m-as mira de mine sa traiesc
o saptamana, fara sa iubesc.
Deci, pan sa cumpar lemne cu caruta
Eu totdeauna cheltuiesc bancuta
Si-abia atunci constat c-ar fi posibil
Sa faci caldura – fara combustibil!
Dialog de iarna
de Geroge Bacovia
Fereastra e-o poemă de plumb si de scântei,
Orasul adoarme troienit.
Mult mai târziu de miezul noptii sunt orele trecute…
În haosul vietii nici noi nu ne-am găsit…
O, vino, cel putin, acum, prin fortele necunoscute;
– Să viu ?
– Oh ! mi-i frică…
– Vezi !
– Hai !
– Am venit ;
– Unde ?
– Lângă tine ;
– Plâng…
– Plâng…
– Taci…
– Hai…
– Hai ;
– În infinit…
– În infinit ;
– Cântă…
– Vis ;
– Da…
– Nu.
– Nu…
– Minus ;
– Minus…
– Plus ;
– Plus…
– Armonie.
– Armonie…
– Când ?
– Când…
– Poate ;
– Poate…
– Of !
Fereastra e-o poemă de plumb, si de scântei.
O zi de promoroacă în cameră pătrunde…
Sirenele de muncă vibrează, plângător ;
Orasul e-un ghetar de fum, de clopotei,
Si de fior…
– Unde… Unde ? !
