Arhivele lunare: decembrie 2009
Sonata Lunii,Ludwig van Beethoven
16 decembrie 1770.S-a nascut Ludwig van Beethoven , compozitor german ( 1827).
Nostradamus:legenda si cele 20 de preziceri
Nostradamus (14 decembrie, 1503 – 2 iulie, 1566), pe numele său real Michel de Nostredame, a fost un faimos medic, cabalist şi farmacist francez. Celebritatea sa se datorează lucrării Les Propheties, a cărei primă ediţie a apărut în 1555. De la publicarea sa, a devenit foarte populară în toată lumea, creându-se în jurul său un cult. În literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor a tuturor marilor evenimente care se desfăşurau sau urmau să se întâmple în lume.
Catrenele si profetiile lui Nostradamus. Preluare articole de pe net. Fragment.
Legenda spune ca în mai multe nopti înainte de nasterea lui Nostradamus activitatea cereasca a fost extrem de importanta. în arhivele din Salon, orasul unde marele profet si-a petrecut ultimele zile, înca se mai pastreaza consemnari ale unor relatari despre existenta pe cer a unor obiecte rotunde si stralucitoare deasupra orasului Saint-Remy de Provence.
Nasterea lui Nostradamus a fost ea însasi remarcabila, deoarece Blanche Nostredam (adevaratul nume al familiei) darui sotului ei un nou-nascut perfect, în secolul al XVI-lea nou-nascutii perfecti erau extrem de rari. Rata mortalitatii era foarte ridicata, nou-nascutii se nasteau subalimentati, deoarece si mamele lor erau subalimentate. în cazul lui Nostradamus avem motive sa credem ca a fost “protejat” la o vârsta precoce si poate chiar calauzit de o “putere” invizibila în mod normal.
Stim cu siguranta ca prezicerile sale sunt cele mai exacte din câte s-au înregistrat vreodata.
Cel mai renumit cercetător al operei şi vieţii lui Nostradamus este românul Vlaicu Ionescu.Născut la 1 aprilie 1922 în Jiblea, judeţul Vâlcea, licenţiat în pictură şi muzicologie, el şi-a dedicat zeci de ani de viaţă decriptării şi interpretării “Centuriilor” şi “Profeţiilor” lui Nostradamus.
În catrenele sale, Nostradamus a prezis şi momente importante din istoria României: unirea Principatelor şi dobândirea independenţei, ocuparea ţării de către sovietici în august 1944 sau revoluţia din decembrie 1989.
Oare a prezis si ca ne vom reintoarce in focul iadului dupa 20 de ani de cand unii si-au dat viata pentru ca noi sa fim liberi, sa traim mai bine?Sa ne amintim inceputul revolutiei romane din Timisoara. Doamne, ocroteste-ne!Iarta-ne!Ajuta-ne!Te rugam din suflet!
Pierre Puvis de Chavannes, pictor francez(1824-1898)
Puvis de Chavannes - La Mort et les jeunes filles
Pierre Puvis de Chavannes, (14 decembrie 1824 – 24 octombrie 1898), a fost un pictor francez care a devenit presedintele si co-fondatorul Societatii Nationale de Arte Frumoase.Lucrarile lui au influentat foarte multi artisti.
Pierre-Cécile Puvis de Chavannes s-a nascut in Lyon, Rhône, Franta, fiul unui inginer minier, descendent al vechii familii nobile de Burgundia. A fost educat la Lyons College si la Lycee Henri IV din Paris pentru a urma profesia tatalui sau, pana cand o boala grava l-a obligat sa-si intrerupa studiile.
In timpul unei calatorii in Italia si-a deschis mintea unor idei noi, iar la reintoarcerea sa la Paris in 1844, artistul si-a anuntata intentia de a deveni picto.A studiat pentru inceput cu Eugène Delacroix, Henri Scheffer, apoi cu Thomas Couture.In curand, guvernul Frantei i-a achizitionat o lucrare, castigandu-si astfel recunoasterea ca artist.
In Montmartre, pictorul a avut o legatura cu unul dintre modelele sale, Suzanne Valadon, cea care a devenit una dintre artistele cele mai mari, mama, profesoara si mentorul lui Maurice Utrillo.
-
- Puvis de Chavannes décorant l’hôtel de ville
-
- Puvis de Chavannes – Vie de St Geneviève – Fresque – Panthéon, Paris
-
- Puvis de Chavannes – The Toilette
-
- Puvis de Chavannes – The Happy Land
-
- Puvis de Chavannes – The Beheading of St John the Baptist
-
- Puvis de Chavannes – Marie-Madeleine dans le désert
-
- Puvis de Chavannes – Marie Cantacuzène
-
- Puvis de Chavannes – Le Travail
-
- Puvis de Chavannes – Le Bois sacré cher aux arts et aux Muses
-
- Puvis de Chavannes – Jeunes Filles au bord de la mer
-
- Puvis de Chavannes – Autumn
-
- Puvis de Chavannes – Fresque intérieure – Panthéon, Paris
-
- Puvis de Chavannes – L’Espérance
-
- Puvis de Chavannes – Marie-Madeleine
-
- Puvis de Chavannes – Colonie grecque à Marseille
-
- Puvis de Chavannes – Le Rêve
-
- Puvis de Chavannes – La Mort et les jeunes filles
-
- Puvis de Chavannes – The Shepard’s Song
-
- Puvis de Chavannes – Poor Fisherman
-
- Puvis de Chavannes by Marcellin Desboutin
-
- Puvis de Chavannes – Le Bois sacré cher aux arts et aux Muses
Acel ceva dintre aripa si aer,Nichita Stanescu
Acel ceva dintre aripa si aer
proză
din “Sudoare de piatra”-1982
Prietenul meu de o viata, poetul Grigore Hagiu, cu infinita lui timiditate, mi-a spus doua, trei vorbe despre cutremurul care ne-a indoliat tara. Nu pot sa-i reproduc intocmai cuvintele, dar sensul confesiunii lui pot sa-l spun intocmai. Mi-a zis: “Iesisem descult pe pamant si m-am apucat de un copac. Copacul se tinea de mine si eu cu el. Amandurora ni se facuse frica”.
Sa fi vrut vreodata sa exprim vorbirea ce-am avut-o din frageda copilarie pana la tremurata adolescenta, – vorbirea mea cu batranul gutui din fata ferestrei, cu verdea de iarba din curte, n-as fi fost in stare sa zic mai corect decat a zis Grigore de copac.
Trista comunicare, dar totusi ce comunicare, dumnezeule!
Vine o vreme cand te trezesti vorbind si spunandu-te pe tine unui bolovan, unei pietre. Te trezesti dand de mancare unei vrabii, dar nu din milosardie, ci pur si simplu.
V-ar supara, prieteni, daca n-as spune ca sunt contemporan cu iarba verde, cu gandacii de bucatarie, cu intepatoarea albina, cu nenorocita de furnica, clasa salahora a gazelor, ca sunt contemporan cu acea neagra capra de munte, cu delfinul mintos, cu paltinul si cu teiul, care din pricina lui Eminescu nu imi mai tihneste sa-l miros ca lumea?
Si ca veni vorba, ia uitati-va si voi la el!
Hai, sa nu-i mai lasam pe unii dintre ai nostri sa spuna totul despre ceva!
Sa fim generosi. sa lasam nenascutilor dreptul de a vedea cu ochi prospeti si cu fiinta singuratica inca o data ceea ce vazuram si noi cu ochi proaspat.
- Ce faci bre?
- De unde vrei sa stiu?!
de Nichita Stănescu
Când se va sfârşi asfaltul drumului
trupul meu şi trupul tău se vor face asfalt
ca să nu rămână necălătorită
această ţară de vis.
Când vor cădea frunzele pomului,
când se va veşteji iarba câmpului,
pletele mele şi pletele tale
se vor aşterne pe câmpuri
ca să nu rămână înfrigurată
această ţară de vis.
Când vor seca izvoarele
şi când ploile vor pleca în sus
eu şi cu tine ne vom ţine de mână
şi vom plânge, vom plânge
ca să nu rămână văduvită de tristeţe
această ţară de vis.
Când vor muri câinii,
când vor pieri caii,
când iepurii vor fi mâncaţi
de gura morţii,
când ciorile negre
şi pescăruşii albi
vor fi mistuiţi în guşa aerului,
eu şi cu tine vom fi
câine şi cal
iepure şi cioară,
dar mai ales vom fi
pescăruşul cel alb
ca să nu rămână
fără diadema de carne vie
această ţară de vis.
In 13 decembrie 1983 a plecat intro lume mai frumoasa, Nichita Stănescu, poet, eseist român, laureat al Premiului Herder ( 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova — 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucureşti).
Aş pune cruce sărăciei, Heinrich Heine
de
Heinrich Heine
tradus în română de
Ştefan Octavian Iosif
Aş pune cruce sărăciei mele
De-aş fi un pictor meşter de icoane,
Să zugrăvesc tablouri după toane,
Împodobind biserici şi castele.
Potop de daruri, aur şi coroane,
De-aş şti clavir, vioară ca, prin ele,
Să desfătez boierii-n cafenele
Ori să culeg aplauze-n saloane.
Nu-mi va zâmbi norocul niciodată:
Pe lume tu mi-eşti singurul tezaur,
Tu, artă fără pâine, poezie!
Şi, ah! când alţi petrec şi se desfată,
Când vinul spumegă-n pahare de-aur,
Eu însetez, ori beau — pe datorie…
N-am împotriva ta nimica…
de Heinrich Heine, traducere de Ştefan Octavian Iosif
N-am împotriva ta nimica, chiar de-aş înnebuni de jale.
Pe veci pierduto ! n-am nimica, nimic n-am împotriva ta :
Oricît de mîndră-n strălucire ta de diamante-ai arăta,
Nu vei putea s-arunci o rază în noaptea inimioarei taie…
Ştiam de mult. În vis, odată, văzui viaţa ta ursită,
Văzui şi noaptea-ntunecată ce inima ţi-a fost robit-o,
Văzui şi vipera ce muşcă ascunsă-n inimă-ţi, iubito,
Şi-am înţeles, pe veci pierduto, cît eşti de mult nefericită !
Şi dacă eşti nefericită, nimic n-am împotriva ta ;
Iubito, soarta blestemată vrea ca să fim nefericiţi !…
Pîn’ ce tot zbuciumul acestor nebune inimi va-nceta,
Iubito, soarta blestemată vrea ca să fim nefericiţi !
Ci văd eu zîmbetul ironic pîndind prilej ca să zbucnească.
Văd ochii tăi mărind cu ciudă fulgerătoarele lumine.
Şi văd pornirea de orgoliu ce face sînul tău să crească —
Şi totuşi eşti nefericită, nefericită, ca şi mine !
În preajma gurei tale totuşi durerea tremură-n neştire,
De lacrimi tăinuite-n umbră ţi-s ochii împăinjeniţi
Şi sînul tău superb ascunde o rană fără lecuire —
Iubito, soarta blestemată vrea ca să fim nefericiţi !
Loreley
de Heinrich Heine
Traducere de Ştefan Octavian Iosif
Eu nu ştiu ce poate să fie
Că-mi sună mereu în urechi
Cu veşnica-i melancolie
Un basmu din zilele vechi.
Se-ntunecă fără de veste,
Lin apele Rinului curg,
Şi cresc ale munţilor creste
Măreţ strălucind în amurg.
Pe stâncă un chip de femeie
S-arată din negură blând,
Brăţara-i de aur scânteie,
Ea-şi piaptănă părul cântând.
Ea-şi piaptănă părul şi cântă
Un cântec de vrajă al ei;
Te farmecă şi te-nspăimântă
Cântarea frumoasei femei!
Pescarul, nebun, se repede
Cu luntrea lui mică şi, dus,
Nici valuri, nici stâncă nu vede,
El caută numai în sus.
Vâltoarea-l izbeşte de coasta
Stâncoasă, şi moare-necat:
Loreley a făcut-o aceasta
Cu viersul ei fermecat.
- Heinrich Heine 1831 by Moritz Daniel Oppenheim.
Christian Johann Heinrich Heine (numele la naştere Harry Heine), ( 13 decembrie 1797, Düsseldorf – † 17 februarie 1856, Paris) este unul din cei mai semnificativi poeţi germani.
Edvard Munch,pictor norvegian,precursor al expresionismului
Ţipătul
Edvard Munch ( 12 decembrie 1863, Loyten, Norvegia – 23 ianuarie 1944, Ekely) a fost un pictor norvegian, unul dintre pionerii artei moderne, considerat precursor al expresionismului, mai cu seamă un reprezentant al tradiţiei artistice europene decât a celei norvegiene. A fost prin natura sa un solitar, dar, paradoxal, l-au interesat foarte mult relaţiile interumane, care vor reprezenta esenţa creaţiei sale.
Galerie de pictura:Edvard Munch – The Dance of Life
Moş Crăciun,Père Noël,Weihnachtsmann,Father Christmas,Mikulás
Cum se spune „Moş Crăciun” în alte ţări
Afganistan- Baba Chaghaloo
Africa de Sud- Vader Kersfees
Albania -Babadimri’
Armenia- Gaghant Baba
Bosnia şi Herţegovina Deda Mraz
Brazilia- Papai Noel
Bulgaria- Dyado Koleda
Chile -Viejito Pascuero
Danemarca- Julemanden
Egipt Papa Noël
Estonia- Jõuluvana
Finlanda- Joulupukki
Franţa- Père Noël
Germania -Weihnachtsmann
Grecia- Άγιος Βασίλης-Άyos Vasílis
Iran -Baba Noel
Irlanda -Daidí na Nollaig
Italia- Babbo Natale
Lituania- Kalėdų Senelis
Malta San- Niklaw
Marea Britanie- Father Christmas
Norvegia- Julenissen
Olanda- Kerstman
Polonia -Święty Mikołaj
Portugalia- Pai Natal
Rusia -Ded Moroz
Serbia -Deda Mraz
Spania- Papá Noel
Statele Unite- Santa Claus
Suedia -Jultomten
Turcia -Noel Baba
Ungaria- Mikulás
„Din inimă pentru copii”
In blogul Isabelleilorelai sunt povesti adevarate despre copii, oameni care au nevoie de ajutor si povestile unor supravietuitori care au scapat de boala infricosatoare, cancerul.
Alexandru Pamblică are 3 ani şi 10 luni. A vrut să vină pe lume mai devreme dar şi-a ales un moment nepotrivit. Un travaliu prelungit, un copil al cărui creier nu s-a mai oxigenat. Alexandru are paralizie cerebrală – forma parapareză spastică.
Alexandru face parte din Campania „Din inimă pentru copii”. Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi apăsaţi aici. Alexandru a primit deja 100 de euro de la Roxana Ionescu.
Toate documentele medicale ale copilului sunt la redacţia ziarului Click!
Luca-Ştefan Lixandru s-a născut pe 10 decembrie 2007.La multi ani, Luca!
Un an mai târziu, pe 30 decembrie 2008, Luca a fost diagnosticat cu Leucemie Acută Limfoblastică, forma High Risk.
Luca face parte din Campania „Din inimă pentru copii”. Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi apăsaţi aici.
Toate documentele medicale ale copilului sunt la redacţia ziarului Click!
Andra Vişan a avut leucemie mieloblastică M1-M2. Andra a învins boala şi i s-a alăturat lui Vlad Voiculescu în încercarea de a ajuta alţi oameni care nu ştiu cum să o facă.
„Să vă spun drept, copilul dumneavoastră nu cred că mai are vreo şansă în România, dacă găsiţi vreo clinică pe-afară care să vă primească…”; „Cu diagnosticul dumneavoastră, mă tem că în România nu se mai poate face nimic…”; „Dacă aş fi în locul dumneavoastră, nu m-aş încumeta să fac operaţia asta la noi…”.
Sunt cuvinte pe care pacienţi cu diagnostice severe din România le-au auzit, s-au cutremurat, şi mulţi dintre ei n-au ştiut încotro să se îndrepte.
Esenţială este informaţia. Asta vrem să facem, să vă informăm şi să vă îndrumăm”.
Vlad a creat un site care se doreşte a fi un punct de plecare pentru fiecare pacient:
http://medicinainternationala.ro
„Noi, cei de la medicinainternationala.ro suntem aici ca să învingem împreună! Vreau să facem din acest site un loc în care să ne spunem gândurile şi mai ales să ne împartăşim experienţele, ideile şi informaţiile, atât de importante în momentele cruciale! Nădajduiesc că aşa vom putea reduce suferinţa atât cât se poate şi vom găsi puterea să îi ajutăm şi pe alţii! Take care!”
În timpul săptămânii, Vlad Voiculescu munceşte la o bancă din Viena. Andra este farmacistă în Pucioasa.
“Eu Nimeni sunt! Tu cine eşti?”.Emily Dickinson
Eu Nimeni sunt! Tu cine eşti?
Eu Nimeni sunt! Tu cine eşti? Se ştie?
Ori poate Nimeni eşti asemeni Mie?
Suntem deci o pereche? Taci, nu spune!
Pe dată ar afla o întreagă lume -
Ce jalnic este – Cineva – să fii!
Ce public – ca un Brotac – în zarvă multă
Orăcăindu-şi numele – pe cînd
În admirare – o Mlaştină îl ascultă!
(traducerea Ileana Mihai-Ştefănescu)
I’m Nobody! Who are you?
I’m nobody! Who are you?
Are you nobody, too?
Then there’s a pair of us -don’t tell!
They’d banish us, you know.
How dreary to be somebody!
How public, like a frog
To tell your name the livelong day
To an admiring bog!
agonia.net
Emily_Dickinson ( 10 decembrie 1830 – 15 mai 1886) a fost o poetă americană. Tematica liricii sale curpinde: dragostea, singurătatea, moartea. Prin forţa novatoare a operei, concentrarea expresiei poetice în forme epigramatice şi densitate metaforică, este o precursoare a imagismului secolului al XX-lea. Poeziile sale au fost publicate postum sub titlul Poems (“Poezii”).
Diego Rivera,pictor muralist mexican(1886-1957)
Diego Rivera - Pre-Hispanic America
Diego Rivera - Political Vision of the Mexican People (Court of Fiestas)-Insurrection
Diego Rivera (8 decembrie 1886 – 24 noiembrie 1957) a fost un renumit pictor muralist mexican , activist comunist, sotul celebrei pictorite Frida Kahlo, intre 1929–1939 si 1940–1954 (pana la moartea ei).
Frescele sale pe pereti foarte mari au avut un rol important la infiintarea Renasterii Murale mexicane. Intre 1922 si 1953, Rivera a executat picturi murale in Mexico City, Chapingo, Cuernavaca, San Francisco, Detroit si New York .
Diego Rivera - Political Vision of the Mexican People (Court of Fiestas)-The Maize Festival
Diego Rivera - Political Vision of the Mexican People- Tehuana Women
Rivera si-a dezvoltat propriul stil, bazat pe figuri mari, simplificate si culori indraznete cu influenta Azteca. In 1931 a fost organizata o expozitie retrospectiva cu lucrarile sale la Muzeul de Arta din New York.
Galerie de pictura Diego Rivera. Read the rest of this entry
