Arhivele lunare: noiembrie 2009
Povestioara mea, Robert Vlase, 9 ani
Povestioara mea, Robert Vlase, 9 aniBuna, eu sunt Robert si am 9 anisori. Ma lupt cu o tumoare intracraniana maligna din septembrie 2009. Am suferit deja o operatie in octombrie insa tumoarea nu a putut fi extirpata in totalitate, ea atingand creierul mic. Acum trebuie sa fac o terapie cu raze in Austria care sa imi distruga toate celulele canceroase dar sa nu imi afecteze functiile vitale. Tratamentul este scump, costa 45000 de euro, insa daca il fac, am sanse mari sa ma fac bine.Cum puteti sa ma ajutati?
In primul rand va rog sa raspanditi povestea mea. In al doilea rand, daca puteti sa donati, am doua conturi deschise la Piraeus Bank, titular de cont fiind mami:
Vlase Elisabeta-Elena
Donatii in RON: RO89 PIRB 4222 4052 5100 1000
Donatii in Euro: RO55 PIRB 4222 4052 5100 2000
Eu, mami si tati va multumim din suflet!
Deşteaptă-te, române!de Andrei Mureşanu
Deşteaptă-te, române!
(Un răsunet)
de Andrei Mureşanu
![]()
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ.
Emil Racoviţă,naturalistul Expediţiei antarctice belgiene,fondatorul biospeologiei

Despre stiinta si savanti nu se vorbeste foarte mult, mai ales in Romania, unica tara europeana care a ajuns dupa 20 de ani acolo de unde a plecat.Nu vreau sa scriu in acest blog despre politica si politicieni, dar acum sunt asa de dezamagita si revoltata de evenimentele mizerabile si ticalosiile unor oameni in frunte cu primul om al tarii (isper ca doar pana in 6 decembrie), ca imi crapa obrazul de rusine si ma doare sufletul la gandul ca mortii din acel decembrie insangerat se rasucesc in morminte.

Totusi mi-am facut timp sa amintesc despre un mare savant roman,Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868, Iaşi – 17 noiembrie 1947) a fost un savant, explorator, speolog şi biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peşteri şi pânze freatice de apă). A fost ales academician şi preşedinte al Academiei Române.La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societăţii zoologice din Franţa.


Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediţiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediţie, care porneşte din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internaţional, pe lângă belgieni, la ea participând şi norvegianul Roald Amundsen ca ofiţer secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski şi geologul Henryk Arctowski.
Cu prilejul escalelor făcute în Chile şi pe ţărmurile strâmtorii Magellan, efectuează cercetări complexe şi asupra florei şi faunei. În apropierea Ţării Palmer din Antarctica, expediţionarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” şi câteva insule (una numită de Racoviţă insula Cobălcescu). Expediţia mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii şi insula Wiencke şi Ţara lui Danco, după numele celor doi membrii ai expediţiei care au pierit în această călătorie.

În perioada când „Belgica” a fost prizoniera gheţurilor (martie 1898 – februarie 1899) naturalistul expediţiei, împreună cu ceilalţi oameni de ştiinţă, au înteprins numeroase observaţii şi cercetări ştiinţifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuţie ştiinţifică mai mare decât a tuturor expediţiilor antarctice anterioare luate la un loc.

Savantul român a înteprins un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi altor păsări antarctice, care i-a adus o reputaţie bine meritată.
![]()






Cueva del Drach era deja o vedeta turistica a insulei spaniole Mallorca atunci cand Emil Racovita a venit s-o viziteze. Dar cum un adevarat cercetator nu e niciodata in vacanta, in timp ce plutea cu lotca pe Lacul Martel, Racovita, in loc sa admire mirificele bolti, iscodea adancul apei.

Deodata a zarit un crustaceu, un fel de garid alb, depigmentat si orb. Pentru crustaceu, aceasta intalnire s-a sfarsit prost, intr-una din sticlutele cu formol ale maestrului. Dar pentru lumea stiintifica ea a fost bogata in consecinte. Ajuns acasa, la Laboratorul Arago, de la Banyuls-sur-Mer, pe malul Mediteranei, unde era subdirector,Racovita si-a dat seama ca micul crustaceu era o specie noua (pe care a botezat-o Typhlocirolana moraguesi). Dar mai ales Racovita a observat ca strania vietuitoare prezenta caractere primitive, ancestrale, care o faceau sa fie net diferita de rudele sale care traiesc la lumina soarelui.
Galerie de pictura Georgia O’Keeffe dedicata surorii mele mijlocii de ziua ei
Ce au in comun Georgia O’Keeffe, o pictorita americana si sora mea mijlocie?Amandoua s-au nascut in ziua de 15 noiembrie, dar in secole diferite.
Dedic aceasta galerie de pictura surorii mele de ziua ei cu urarea de La multi ani cu multa sanatate, tot binele din lume, fericire alaturi de fiica, sotul ei si Tomitza!

Georgia O'Keeffe, photo by Alfred Stieglitz

Georgia O'Keeffe 1918

Georgia O'Keeffe
Intr-o scrisoare Georgia O ‘ Keeffe marturisea ca nu cunoaste vreun motiv pentru care picturile sa nu reprezinte schite in construirea altor idei. In conceptia ei tablourile erau adevaratele experiente pe care le traia, o realitate interioara conturata pe panza.
Picturile sale ne permit sa intelegem experientele prin care a trecut, senzatiile traite si peisajele pe care le-a admirat. Prin intreaga sa opera a ilustrat fiecare moment cu adevarat minunat pe care l-a trait si pe care l-a considerat indeajuns de pur incat sa merite a fi pictat.

Georgia O’keeffe and Friend

Arnold Newman, O’Keeffe sitting at Ghost Ranch

Georgia O’Keeffe

Georgia O’Keeffe
Georgia O ‘ Keeffe
(15 noiembrie 1887 – 6 martie 1986)
Georgia Totto O’Keeffe s-a nascut pe 15 noiembrie 1887, Sun Prairie, SUA (†6 martie 1986) si a fost o faimoasa artista americana a anilor 1920.A fost renumita pentru contributia sa la tehnicile de pictura moderna americana.Artista e cunoscuta in special pentru picturile cu flori, stanci, scoici, oase de animale si peisaje in care a sintetizat abstractia si reprezentarea.A pictat forme cu contur clar care abunda in tranzitii subtile de culori diferite, transformandu-le deseori in imagini foarte abstracte.
O’Keeffe a jucat un rol important in aducerea stilului de arta americana in Europa, intro perioada cand cea mai mare parte a influentelor veneau din directia opusa. Aceasta a determinat recunoasterea importantei mari in istoria artei a artistei, ea fiind una dintre putinele femei care a castigat accesul la acest nivel de influenta profesionala.
• Facand cunoscut necunoscutul tau este un lucru foarte important.Making your unknown known is the important thing.
• Unde m-am nascut si unde am trait nu este important.Important e ce am facut cu ceea ce am fost care ar trebui să fie important.Where I was born and where and how I have lived is unimportant. It is what I have done with where I have been that should be of interest. Read the rest of this entry
Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:Din Inimă pentru Copii

Click Din Inimă pentru Copii
Un om oarecare are un blog şi în el scrie despre alţi oameni oarecare, mulţi dintre ei în situaţii limită. Alţi oameni află astfel despre ei şi îi ajută, îi scot din impas. De multe ori le salvează viaţa – sau măcar încearcă. De ce scriu toate astea? Pentru că acum câteva zile cineva mi-a spus: „Dacă tu şi prietenii tăi aţi reuşit să ajutaţi atât de mulţi copii, ce-ar fi să încercăm să ajutăm şi mai mulţi, împreună? Poate chiar pe toţi, cu timpul”. Poţi să refuzi aşa ceva? Nu. Le mulţumesc celor care nu au rămas indiferenţi la strigătul mut din ochii copiilor bolnavi şi săraci care imploră ajutor. Pot să vă rog frumos să continuaţi? Sau să începeţi de azi?
Cine mi-a spus ceva ce nu putea fi refuzat? Simona Ionescu, pe 24 octombrie 2009. Mai multe pe blogul Simonei – inclusiv Comunicatul de Presă:
http://www.simonaionescu.ro

Doamnă, asta nu e răceală… Ăsta e cancer…
Ştefan Ciocoi are 2 ani. S-a născut pe 26 octombrie 2007. A fost diagnosticat, în aprilie 2008, cu cancer – Nefroblastom bilateral, la Spitalul „M.S. Curie” din Bucureşti
Ştefănel are nevoie de ajutor în continuare.
Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:
Banca Transilvania – Agenţia Brâncoveanu
RON: RO 31 BTRL 0430 1201 T 239 74XX
Titular: Ciocoi Alexandra
Telefon: 0727 205 695
Sau prin mandat poştal: Ciocoi Alexandra, comuna Independenţa, judeţul Călăraşi (tot aşa pot fi trimise şi pachete).

Andreea Mihaela Pandelescu-Măncilă are 1 an şi 4 luni. Pe 13 octombrie 2009 a fost diagnosticată cu o formă agresivă de leucemie. Leucemie Acută Limfoblastică – linie Mielo.
Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:
Raiffeisen Bank – Sucursala Orizont, Buzău
RON: RO 30 RZBR 0000 0600 1179 7090
Titular: Măncilă Anişoara (mama copilului)
Pentru informaţii privind suma necesară transplantului şi situaţia copilului: doamna Maria Culescu, preşedinte – Asociaţia Umanitară M.A.M.E.
0724 064 304; 021 688 60 39. E-mail: office@asociatiamame.com
http://www.asociatiamame.com

Ajutor pentru mama lui Daniel
Şansa mamei lui Daniel este la Clinica Foch din Paris, o va opera Prof.Dr. Stephan Gaillard.
Mama lui Daniel, doamna Mihaela Stoica, a fost aflat acum două luni că are o tumoră cerebrală de apr. 4 cm. Diagnosticul: Meningiom de Clivus. Mama lui Daniel are 50 de ani şi este din Bacău.
Din păcate, fără operaţie, mama lui Daniel poate muri.
Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:
Raiffeisen Bank – Bacău
RON: RO 04 RZBR 0000 0600 0794 8404
Titular: Stoica Mihaela (mama lui Daniel)
EURO: RO 07 RZBR 0000 0600 1206 9783
Titular: Stoica Vasile (tatăl lui Daniel)
Telefon: 0741 030 889 – Stoica Daniel; 0732 610 141 – Stoica Vasile
E-mail: dansto13@yahoo.com (Daniel) ; vasstoica@yahoo.com (Vasile) ; yrygirl@yahoo.com (Irina)
Blogul lui Daniel, făcut pentru mama lui – pe care se găsesc documente medicale:
http://ajutorpentrumama.wordpress.com
UPDATE 12 noiembrie 2009: 18.000 de euro a primit mama lui Daniel, sponsorizare de la Petrom. Şi internarea şi programarea la operaţie: 27 noiembrie 2009, ora 13.30.
“Sărutul” lui Auguste Rodin

Auguste Rodin-The Kiss
Auguste Rodin (născut François-Auguste-René Rodin) (12 noiembrie 1840, Paris – †17 noiembrie 1917, Meudon-la-Forêt) a fost un sculptor, grafician şi pictor francez în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Rodin a revoluţionat limbajul sculpturii, făcându-l capabil să exprime adevărul uman, pornind de la experienţa directă.

Auguste Rodin-The Eternal Idol

Auguste Rodin-Eternal Spring
Prin atelierul lui au trecut mulţi sculptori, printre care Antoine Bourdelle, Charles Despiau, Aristide Maillol. În 1907, aici a lucrat şi Constantin Brâncuşi, care, părăsind atelierul după numai câteva luni, şi-a justificat plecarea spunând: “Nimic nu se poate înălţa la umbra marilor arbori!”
- Auguste Rodin-The Kiss
- Auguste Rodin-The Kiss
- Auguste Rodin-The Kiss
- Auguste Rodin-The tree shades
- Auguste Rodin-thinker
- Auguste Rodin-Poet and Muse
- Auguste Rodin-mother and child
- Auguste Rodin-Cupid and Psyche
- Auguste Rodin-Burghers of Calais
- Auguste Rodin-Eternal Spring
- Auguste Rodin-The Eternal Idol
- Auguste Rodin-Romeo and Juliet






























































































