Rembrandt van Rijn,pictor olandez (1606-1669)

Rembrandt. Self-Portrait

Rembrandt. Portrait of the Artist's Mother.

Rembrandt. Portrait of Rembrandt's Father

Rembrandt. Portrait of Saskia.

Rembrandt. The Artist's Son Titus at His Desk.

Rembrandt. The Prodigal Son in the Tavern (Rembrandt and Saskia)

Galerie de pictura cu familia lui Rembrandt:pictorul,sotia,copilul si parintii.

Rembrandt Harmenszoon van Rijn (15 iulie 1606, Leiden – 4 octombrie 1669, Amsterdam), pictor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru şi pentru desenele şi gravurile sale. A trăit în epoca ce s-a numit vârsta de aur olandeză, timp în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de clar-obscur, Rembrandt a fost “singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (Élie Faure).

Rembrandt. Self-Portrait

Rembrandt a fost fiul morarului Harmen Gerritzoon van Rijn şi al Corneliei Willemsdochter van Zuitbroeck. Dintre toţi fraţii săi, el este singurul care învaţă să scrie şi să citească într-o şcoală latină; în 1620 se înscrie la universitatea din Leiden, dar rămâne acolo doar câteva luni, fiindcă vrea să devină pictor. Tânărul Rembrandt îşi începe studiile de pictură în atelierul lui Jacob van Swanenburgh .Timp de trei ani învaţă aici tehnica picturii. Pânzele lui – uneori copii ale lucrărilor altor maeştri – îi atestă deosebitul talent, ceea ce determină pe părinţii săi să-l trimită în anul 1624 la Amsterdam, unde se perfecţionează în atelierul lui Pieterzoon Lastman, care călătorise în Italia şi era influenţat de Michelangelo Merisi zis Caravaggio. Deşi studiază la el numai şase luni, Rembrandt preia de la Lastman stilul narativ şi modul de reprezentare a stărilor sufleteşti la figurile înfăţişate. Însă înainte de orice, descoperă tehnica clar-obscurului.

Rembrandt părăseşte Amsterdamul pentru a-şi deschide la Leiden un atelier propriu.

Galerie de pictura  Rembrandt

„Copilarie cu joc şi joacă”,un proiect al Asociaţiei Deschide-ţi Sufletul

Comunicat de presă
Copilarie cu joc şi joacă

În weekendul care a trecut Asociaţia Deschide-ţi Sufletul, a avut bucuria să îi invite pe copiii claselor I-IV din comuna Târguşor, judeţul Constanţa la prima activitate a proiectului „Copilarie cu joc şi joacă” ce va dura între 10 iulie – 31 august, proiect ce este finanţat cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul Tineret în Acţiune şi implementat de Asociaţia Deschide-ţi Sufletul. Proiectul are ca obiectiv promovarea activităţilor extraşcolare prin educaţia nonformală în mediul rural. Acesta este coordonat de către Oana Aramă din partea Asociaţiei Deschide-ti Sufletul, Bucureşti, iar activităţile din cadrul proiectului se vor implementa în două comune din judeţul Constanţa (Târguşor, Tortomanu). Activităţile sunt grupate în patru weekenduri tematice în ordinea următoare: „Unitate în diversitate”, „Dezvoltarea creativităţii”, „Să învăţăm să trăim sănătos”, „Toţi pentru unul şi unul pentru toţi”. Activităţile vor dura opt weekenduri, primele patru desfăşurându-se în comuna Târguşor, iar celelalte în comuna Tortomanu. Primul eveniment din cadru acestui proiect a avut loc sâmbătă şi duminică, 11-12 iulie 2009, începând cu orele 10, în curtea căminului cultural din Târguşor.
La activităţile din acest weekend au participat peste 45 de copii, buna lor desfăşurare fiind posibilă cu ajutorul celor 10 voluntari ai Asociaţiei „Deschide-ţi Sufletul”. Cele patru weekenduri au menirea de a promova importanţa jocului în viaţa copiilor. Prin joc aceştia pot învăţa lucruri de mare importanţă precum lucrul în echipă, solidaritatea, nondiscriminarea pe de o parte, iar pe de altă parte pot înţelege cum funcţionează competiţia şi cât de importantă este ambiţia de a duce un lucru început până la capăt. În unul dintre weekenduri voluntarii asociaţiei vor folosi jocul pentru a-i învăţa pe copii cum să se spele pe dinţi şi pe mâini în mod corect şi cât este de important să o facă în mod frecvent. Dezvoltarea creativităţii reprezintă un obiectiv important al proiectului, iar materialele folosite sunt uşor de procurat tocmai pentru a încuraja continuarea acestor activitaţi şi după plecarea noastră.

Asociaţia „Deschide-ţi Sufletul”
Oana Aramă
Presedinte
oana.arama@gmail.com
0040 723174551
deschidetisufletul@gmail.com

James Abbott McNeill Whistler,pictor american (1834-1903)

James Abbott McNeill Whistler. Crepuscule in Flesh Color and Green. Valparaiso.

James Abbott McNeill Whistler. Arrangement in Gray.Portrait of the Painter.

James Abbott McNeill Whistler, pictor american nascut in 14 iulie 1834 (†17 iulie 1903).Artistul s-a nascut  in Lowell, Massachusetts, SUA  si si-a petrecut primii cinci ani din copilarie (1843-1848)  in St. Petersburg, Rusia, unde tatal sau, George Washington Whistler (1800-1849), inginer la caile ferate a fost angajat sa construiasca calea ferata  St. Petersburg-Moscova.Mama artistului, Anna Matilda McNeill, a fost foarte credincioasa si a admirat-o intreaga viata.De aceea si-a schimbat numele ‘Abbott’ cu numele de fata al mamei sale, ‘McNeill’. In St. Petersburg,tanarul   James a luat primele lectii de arta la Academia Imperiala de Arta si a invatat limba franceza.

“La pian” este prima operă importantă a lui Whistler. Artistul propune tabloul spre expunere la Salon, în 1859, dar juriul îl consideră “prea original” şi îl respinge. Prietenul lui Whistler, pictorul François Bonvin, expune lucrarea în atelierul său din Paris, unde Courbet are ocazia să o vadă. Maestrul realismului îl felicită pe artistul american pentru debutul său reuşit în pictură.

În 1885, Whistler ţine la Londra celebra conferinţă intitulată “Ten o’clock” (“Ora zece”), în care îşi expune concepţia sa despre artă, această “zeitate agitată”, după propria sa expresie. Prelegerea este publicată şi în Franţa, în traducerea poetului Stéphane Mallarmé.

La sfârşitul anilor optzeci, Whistler se bucură deja de o celebritate internaţională. Creaţia sa artistică este distinsă cu medalii de aur la Chicago, Amsterdam şi München. În 1892, la Paris, i se decernează Ordinul Legiunii de Onoare.

Spre sfârşitul anilor nouăzeci, este foarte obosit fizic. În 1902, contractează o gripă gravă cu complicaţii şi, în ciuda stării precare a sănătăţii, pregăteşte o mare expoziţie retrospectivă, care se va deschide însă abia în 1905, doi ani după moartea artistului. Whistler moare la 17 iulie 1903, în Anglia. Este înmormântat în cimitirul din Chiswick, suburbie a Londrei.

James Abbott McNeill Whistler. Crepuscule in Flesh Color and Green. Valparaiso.

James Abbott McNeill Whistler. Nocturne in Blue and Silver.

James Abbott McNeill Whistler. Sea and Rain.

James Abbott McNeill Whistler. Symphony in Gray. Early Morning Thames.

James Abbott McNeill Whistler. Symphony in Gray and Green.The Ocean.

James Abbott McNeill Whistler. Nocturne. Blue and Silver – Cremorne Lights.

James Abbott McNeill Whistler. Nocturne in Blue and Silver.The Lagoon, Venice.

James Abbott McNeill Whistler. Nocturne in Blue and Green.Chelsea.

James Abbott McNeill Whistler. Harmony in Blue and Silver.Trouville.

James Abbott McNeill Whistler. Grey and Silver.Old Battersea Beach.

James Abbott McNeill Whistler. Gray and Silver.Mist – Lifeboat.

James Abbott McNeill Whistler. Crepuscule in Opal.Trouville.

James Abbott McNeill Whistler. Blue and Silver.Trouville.

James Abbott McNeill Whistler. Blue and Silver.The Blue Wave, Biarritz.

James Abbott McNeill Whistler. Grey and Gold – Snow in Chelsea

James Abbott McNeill Whistler. The Thames in Ice.

James Abbott McNeill Whistler. Nocturne.Grey and Gold – Westminster Bridge.

James Abbott McNeill Whistler. London Bridge.

James Abbott McNeill Whistler. The Last of Old Westminster.

James Abbott McNeill Whistler. Harmony in Blue and Gold.The Peacock Room.

James Abbott McNeill Whistler. Caprice in Purple and Gold No 2 – The Golden Screen.

James Abbott McNeill Whistler. Wapping.

James Abbott McNeill Whistler. Variations in Blue and Green.

James Abbott McNeill Whistler. Symphony in Blue and Pink.

James Abbott McNeill Whistler. The White Symphony.Three Girls.

James Abbott McNeill Whistler. Symphony in White, No. 3.

James Abbott McNeill Whistler. Symphony in White No. 1.The White Girl.

James Abbott McNeill Whistler. Symphony in White No 2.The Little White Girl.

James Abbott McNeill Whistler. Symphony in Flesh Color and Pink. Portrait of Mrs. Frances Leyland

James Abbott McNeill Whistler. Rose and Silver.The Princess from the Land of Porcelain.

James Abbott McNeill Whistler. Purple and Rose.The Lange Lijzen of the Six Marks.

James Abbott McNeill Whistler. Harmony in Green and Rose

James Abbott McNeill Whistler. Harmony in Gray and Green.Miss Cicely Alexander.

James Abbott McNeill Whistler. Blue and Violet. La Belle de Jour.

James Abbott McNeill Whistler. At the Piano.

James Abbott McNeill Whistler. Arrangement in Gray and Black No. 1.Portrait of the Artist’s Mother.

James Abbott McNeill Whistler. The Artist’s Studio.

James Abbott McNeill Whistler

James Abbott McNeill Whistler. Arrangement in Gray.Portrait of the Painter.

James Abbott McNeill Whistler,pictor american (1834-1903)

Gustav Klimt,pictor austriac (1862-1918)

Update : Mirela Pete despre Gustav Klimt si lucrarile lui, prima parte .

Gustav Klimt. The Kiss.

Gustav Klimt. The Sunflower

Gustav Klimt (14 iulie 1862, [Baumgarten]/Viena – 6 februarie 1918, Wien-Neubau) a fost un pictor şi decorator austriac, lider al avangardei vieneze şi unul din fondatorii Secesiunii. Arta lui a contribuit în mare măsură la izbucnirea uneia din cele mai mari revoluţii din istoria artei.

Gustav Klimt s-a născut la 14 iulie 1862, la Baumgarten, una din suburbiile Vienei. Tatăl său, de profesiune giuvaergiu, era originar din Cehia. Despre perioada dinainte de anul 1867, privitor la copilăria lui Klimt, nu avem aproape nici un fel de informaţii. Se dovedeşte de timpuriu talentat la desen, la 14 ani reuşeşte la examenul de admitere la “Kunstgewerbeschule” (“Şcoala de Arte Aplicate”) din Viena.
În anul 1883, fraţii Klimt, împreună cu Franz Matsch, fondează la Viena propria lor şcoală de artă decorativă şi primesc comenzi din mai multe părţi ale Europei. Curând, cei trei pleacă în România unde execută lucrări pentru decorarea castelului Peleş din Sinaia.
Una din cele mai renumite picturi ale lui Klimt este “Sărutul” (1907-1908). Ea datează din aşa-numită perioadă “de aur” a artistului. Acest lucru este ilustrat cel mai bine de petalele aurii ce luminează fosforescent scena intimă a sărutului. Măestria decorativă a lui Klimt se poate observa pe exemplul oferit de covorul de flori întins la picioarele celor doi îndrăgostiţi, pe care figurile unite în îmbrăţişare au încremenit într-o imobilitate statuară.

Gustav Klimt. Adam and Eva (unfinished)

Gustav Klimt. Goldfish

Gustav Klimt. Hope

Gustav Klimt. Judith II. (Salome)

Gustav Klimt. Nuda Veritas

Gustav Klimt. Allegory of Sculpture

Gustav Klimt. Hygeia

Gustav Klimt. Portrait of Adele Bloch-Bauer

Gustav Klimt. Judith and Holopherne

Gustav Klimt. Portrait of Emilie Flöge

Gustav Klimt. Watersnakes

tree of life

Galerie de arta Gustav Klimt.

Ziua Frantei-Ziua căderii Bastiliei (14 iulie 1789)

Astazi francezii sarbatoresc Ziua lor .E Ziua Frantei,sărbătoarea naţională a Frantei- Ziua căderii Bastiliei (14 iulie 1789).Aceasta zi a reprezentat momentul de început pentru Revoluţia franceză când Bastilia a fost cucerită de revoluţionarii care căutau acolo praf de puşcă.

Ii urez lui Kevin,un tanar francez prieten al blogului meu,La multi ani de Ziua Frantei!La multi ani Frantei si tuturor francezilor!

Revoluţia franceză este evenimentul care a marcat totodată în istoria Franţei, trecerea la epoca modernă. Perioada revoluţionară începe în 1789, cu reunirea Adunării Stărilor Generale şi căderea Bastiliei, şi se termină în 1799, cu lovitura de stat din 18 Brumar a lui Napoleon Bonaparte. Ideile liberale şi naţionale propăvăduite de Revoluţia franceză s-au răspândit în toată Europa, având ca efect intensificarea luptei naţiunilor asuprite împotriva dominaţiei străine. Revoluţia franceză completează şirul marilor revoluţii ale epocii moderne, fiind precedată de Revoluţia engleză şi Revoluţia americană. Totodată, ea a rămas cel mai popular model de insurecţie până la Revoluţia Rusă din 1917.

Imnul Frantei,La Marseillaise

Catedrala Notre-Dame si povestea ei

Slideshow Louvre

Legenda muntelui Saint Michel

“Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului” a Adunării Naţionale Franceze
(26 august 1789)

“Reprezentanţii poporului francez, constituiţi in Adunare Naţională, considerand că ignorarea, nesocotirea sau dispreţuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii publice şi ale corupţiei guvernelor, au hotărat să expună intr-o declaraţie solemnă drepturile naturale, inalienabile şi sacre ale omului, astfel ca această declaraţie, mereu prezentă inaintea tuturor membrilor societăţii, să le reamintească fără incetare drepturile şi indatoririle lor; iar actele puterii legislative şi ale puterii executive, putand fi in orice moment comparate cu scopul oricărei instituţii politice, să fie mai respectate, iar doleanţele cetăţenilor, bazate de acum inainte pe principii simple şi incontestabile, să tindă intotdeauna la respectarea Constituţiei şi a fericirii tuturor.

Ploaia e vinovata

In ultimele zile am avut parte de ploaie,prea multa ploaie.Ce este ploaia?Ploaia este o formă de precipitaţii atmosferice. Ploaia se formează când diferite picături de apă din nori cad pe suprafaţa Pamântului în formă lichidă.

Nu stiu daca ploaia e vinovata sau nu de starea mea,de starea multora dintre noi.Trebuie sa fie cineva sau ceva vinovat fiindca nu-mi mai place nici macar ce-mi place,ca sa spun asa.Greu mi-a fost sa trec pe-aici prin locul acesta cu multa verdeata si mai greu mi-e sa scriu cateva cuvinte.
Asadar,ploaia e vinovata de starea asta tampita,ploaia de toate felurile care a cazut zilele acestea:

Ploaie foarte fină, când rata precipitaţiilor este sub 0,25 mm / oră
Ploaie fină, când rata precipitaţiilor este între 0,25 şi 1 mm / oră

Ploaie moderată, când rata precipitaţiilor este între 1 şi 4 mm / oră
Ploaie deasă, când rata precipitaţiilor este între 4 şi 16 mm / oră

Ploaie foarte deasă, când rata precipitaţiilor este între 16 şi 50 mm / oră

Ploaie torenţială, când rata precipitaţiilor este mai mare de 50 mm / oră

A plouat mult si dureros pentru tot si toate,am fost loviti de pietricele de ploaie…de ce nu a iesit curcubeul?

Lacustra
George Bacovia

De-atitea nopti aud plouind,
Aud materia plingind…
Sint singur, si mă duce un gând
Spre locuintele lacustre.

Si parca dorm pe scinduri ude,
In spate mă izbeste-un val –
Tresar prin somn si mi se pare
Ca n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se intinde,
Pe-acelasi vremuri mă gasesc…
Si simt cum de atita ploaie
Pilotii grei se prabusesc.

De-atitea nopti aud plouind,
Tot tresarind, tot asteptind…
Sint singur, si mă duce-un gând
Spre locuintele lacustre.

Rar
George Bacovia

Singur, singur, singur,
Într-un han, departe -
Doarme şi hangiul,
Străzile-s deşarte,
Singur, singur, singur…

Plouă, plouă, plouă,
Vreme de beţie -
Şi s-asculţi pustiul,
Ce melancolie!
Plouă, plouă, plouă…

Nimeni, nimeni, nimeni,
Cu atât mai bine -
Şi de-atâta vreme
Nu ştie de mine
Nimeni, nimeni, nimeni…

Tremur, tremur, tremur…
Orice ironie
Vă rămâne vouă -
Noaptea e târzie,
Tremur, tremur, tremur…

Veşnic, veşnic, veşnic,
Rătăciri de-acuma
N-or să mă mai cheme -
Peste vise bruma,
Veşnic, veşnic, veşnic…

Singur, singur, singur,
Vreme de beţie -
I-auzi cum mai plouă,
Ce melancolie!
Singur, singur, singur…

Constantin Noica si Nicolae Steinhardt s-au nascut in 12 iulie

“Este suficient un surâs al vieţii pentru ca totul să recapete sens…”

In 12 iulie s-a nascut Constantin Noica ( 12 iulie 1909, Vităneşti, judeţul Teleorman – 4 decembrie 1987, Păltiniş, judeţul Sibiu),filosof, poet, eseist, publicist şi scriitor român.

“Cultura româna nu se face (si nu se judeca critic) dinauntrul ei, ci dinafara ei. Ea se face cu alte culturi; din alte culturi, iar daca se face cu întreaga cultura a lumii – cum a fost cazul lui Eminescu – atunci se poate obtine miracolul.
Cred ca, într-o masura mai mare ori mai mica, asa s-a întâmplat cu toate culturile (inclusiv cea greaca veche, franceza si germana). În orice caz, daca e îngaduit creatorului, ba chiar obligatoriu, sa se cufunde în geniul local, în particular în cel al limbii (cum facea iarasi Eminescu), nu e îngaduit criticului sa judece cultura româna si operele ei (vorbesc de critici si nu de cronicari) decât dupa ce a întârziat în câteva culturi mari si [în] operele lor.”

Constantin Noica – Jurnal de idei

“Primul lucru pe care trebuie sa-l spui unui tânar angajat în cultura umanista este ca abia pe la 40 de ani începe sa-si dea masura. Pe urma vei spune celui trecut de 40 ca abia la 60 de ani ar putea începe deceniul de aur al creatorului în acest plan. Iar celui de 60 trebuie sa-i spui (daca a reusit ori nu, si cine reuseste cu adevarat ?) ca e bine sa se gândeasca, atunci când scrie, la cititorul care nu s-a nascut înca.”

Constantin Noica – Jurnal de idei

Constantin Noica – 100 de ani.Muzeul Naţional al Literaturii Române va aniversa, joi,16 iulie 2009,100 de ani de la naşterea marelui filosof

“Dăruind lumina pe care nu o ai, o vei dobândi şi tu.”

Nicolae Steinhardt ( 12 iulie 1912 –  30 martie 1989) a fost un scriitor, publicist, critic literar şi jurist român, originar din Pantelimon, judeţul Ilfov. De origine evreiască, s-a convertit la religia creştină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, îşi va lua numele de fratele Nicolae, şi se va călugări după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituţional.

În 1958 este arestat Constantin Noica şi grupul său de prieteni din care făceau parte şi Nicu Steinhardt, alături de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai Rădulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova ş.a. La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, cerându-i-se să fie martor al acuzării, punându-i-se în vedere că dacă refuză să fie martor al acuzării, va fi arestat şi implicat în “lotul intelectualilor mistico-legionari”. Anchetat pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat în “lotul Pillat-Noica” la 13 ani de muncă silnică, sub acuzaţia de “crimă de uneltire contra ordinii sociale”.
Acest eveniment înlătură “orice dubiu, şovăială, teamă, lene, descumpănire” (Primejdia mărturisirii, p. 178) şi grăbeşte luarea deciziei de a se boteza. La 15 martie 1960, în închisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu îl boteazã întru Iisus Hristos, naş de botez fiindu-i Emanuel Vidraşcu (coleg de lot, fost şef de cabinet al mareşalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participă Alexandru Paleologu, doi preoţi romano-catolici, unul fiind chiar Monseniorul Ghica, doi preoţi uniţi şi unul protestant, “spre a da botezului un caracter ecumenic” (cf. Jurnalul fericirii).Episodul dă naştere cărţii Jurnalul fericirii, care reprezintă, după propria-i mărturie, testamentul lui literar.

Carte audio.Nicolae Steinhardt- Jurnalul fericirii.Fragmente.

Carte audio.Nicolae Steinhardt – Jurnalul fericirii (fragment Gherla noiembrie 1960)

Boris Grigoriev si un vis trist

1. Hei, tu! Copil frumos,
Ce-alergi atat prin visurile mele
Nu sti ca totu-i trist si fara rost,
Ca viata-i grea si timpurile rele ?

2. Sa taci! Tu nu poti sa-ntelegi taramu nost !
Veni raspunsul lui indata,
Ca viata-i grea si fara rost ?
Sa nu crezi asta niciodata !

3. Sunt alti tristi si suferinzi
Ca esti prea mic si nebagat in seama,
De-a lor imparatie sa te prinzi
Ca ce ai tu, aceia nu e drama !

4. Raman absent, raspunsul ma doboara
Sunt mic, pierdut si fara sens,
Frumosul vis incepe sa ma doara.

5. Intind o mana grea prin vis
Sa prind naluca ce mi se arata,
Sau oi fi oare eu acela care-a zis:
‘Sa nu crezi asta niciodata !’

6. Iar esti acol copil frumos,
Mi-arati lumina din gradina
Nu pot s-ajung, sunt mult prea jos,
Sunt plin de boli, si-s numai eu de vina.

7. Sunt obosit. De-atata mers prin vis,
Da-mi Doamne somnul meu odata
Un mic pamant, o cruce fara scris,
Acolo unde ploaia nu mai cade…, niciodata !

Autor: Nichita Stanescu

Boris Grigoriev (11 July 1886 – 7 February 1939) was a Russian painter and graphic artist.

Cautand pe net picturi de-ale  artistului rus Boris Grigoriev,am dat de un site foarte interesant:”MOVEMENTS IN RUSSIAN ART1900 – 1950s” al unei pictorite,Tatiana Kofyan,nascuta in Leningrad (acum St. Petersburg) si care a emigrat in Israel impreuna cu familia.Artista a fost pasionata de arta ruseasca din prima jumatate a secolului XX.Ajutata de Vera,fiica sa,a cautat si adunat artistii si lucrarile lor,o munca nu prea usoara care i-a luat foarte mult timp.
Din vara anului 2008,acest site este in memoria celei care l-a creat,Tatiana Kofyan.

Giorgio de Chirico,pictor suprarealist italian (1888-1978)

Giorgio De Chirico

Giorgio De Chirico (10 iulie 1888, Volos – 20 noiembrie 1978, Roma), cunoscut şi ca Népo, a fost un pictor suprarealist italian, poate cel mai enigmatic exponent al artei figurative din secolul al XX-lea. Născut în Volos, Grecia dintr-o mamă grecoaică şi un tată sicilian, de Chirico este fondatorul La scuola metafisica în arte.În 1935 pleacă la New York, unde lucrează timp de optsprezece luni la tablouri cu diferite subiecte. După ce în 1939 execută schiţe de decor pentru Teatrul de Operă “Covent Garden” din Londra, se stabileşte pentru un timp la Milano. În 1942 se află la Florenţa, producţia sa oscilează între tablouri în stil realist şi altele de imaginaţie, revenind la pictura metafizică. La sfârşitul anului 1943 se mută la Roma, unde se remarcă aceleaşi preocupări. Execută numeroase decoruri şi schiţe de costume pentru Opera din Roma, Teatrul Comunal din Florenţa şi Teatrul de Operă Scala din Milano. Este autorul unui mare număr de litografii şi ilustraţii pentru cărţi. Giorgio de Chirico a avut şi o intensă activitate publicistică referitoare la probleme de pictură şi de tehnică folosită în artele plastice, într-o perioadă întinsă din 1914 până în 1961. Se stinge din viaţă la Roma pe 20 noiembrie 1978, la venerabila vârstă de 90 de ani.

The head of philosopher

Giorgio de Chirico. Troubadour

Giorgio de Chirico. The Evil Genius of a King

Giorgio de Chirico. The Faithful Servitor

Giorgio de Chirico. The Melancholy of Departure

Giorgio de Chirico. The Amusements of a Young Girl

Giorgio de Chirico. The Double Dream of Spring

The Poet and His Muse

The Archaeology

The Anxious Journey

Sole sul Cavalletto

Self-Portrait

Giorgio de Chirico. The Painter’s Family

Giorgio de Chirico. Battaglia sul ponte

Giorgio de Chirico. Attore e Andromaca

Giorgio de Chirico. Archaeologists

Giorgio de Chirico. The Double Dream of Spring

Giorgio de Chirico. The Disquieting Muses.

Giorgio de Chirico. The Conquest of the Philosopher

Giorgio de Chirico. Les Philosophes Grecs

Giorgio de Chirico. Les arbres dans la chambre

Giorgio de Chirico. Metaphysical Interior with Biscuits

Giorgio de Chirico. Mobili nella valle

Giorgio de Chirico. Le Vaticinateur

Giorgio de Chirico. Le Cerveau de l’Enfant (The Child’s Brain)

Giorgio de Chirico. Composition métaphysique

Giorgio de Chirico. Canzone Meridionale

Giorgio de Chirico. Il Ritornante

Giorgio de Chirico. Naiade

Giorgio de Chirico. Torino printanière.

Giorgio de Chirico. The Uncertainty of the Poet.

Giorgio de Chirico. The Soothsayer’s Recompense.

Giorgio de Chirico. The Prodigal Son.

Giorgio de Chirico. The Great Tower.

Giorgio de Chirico. The Enigma of the Hour.

Giorgio de Chirico. The Disquieting Muses.

Giorgio de Chirico. The Awakening of Ariadne.

Giorgio de Chirico. Portrait prémonitoire de Guillaume Apollinaire.

Giorgio de Chirico. Piazza d’Italia.

Giorgio de Chirico. Nostalgia of the Infinite.

Giorgio de Chirico. Mystery and Melancholy of a Street.

Giorgio de Chirico. Le Rêve transformé.

Giorgio de Chirico. Le Duo

Giorgio de Chirico. Le Chant d’amour.

Giorgio de Chirico. L’Angoisse du départ.

Giorgio de Chirico. Hector and Andromache.

Giorgio de Chirico (1888-1978)

Giorgio De Chirico

sursa poze.

Camille Pissarro,pictor francez(1830–1903)

Camille Pissarro. Orchard in Blossom, Louveciennes.

Camille Pissarro (10 iulie 1830, Charlotte-Amalie – 13 noiembrie 1903, Paris) a fost un pictor francez care a jucat un rol decisiv în unificarea mişcării impresioniste şi în schimbările ce au avut loc în arta celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, rol recunoscut ca atare cu mult mai târziu decât cel al altor pictori contemporani cu el. Prin contribuţia pe care a avut-o la formarea artistică a lui Paul Cézanne, Vincent Van Gogh, Paul Gauguin, Georges Seurat şi alţii a influenţat, deşi mai puţin remarcat, apariţia picturii moderne din secolul al XX-lea.

Din anul 1889, pictorul suferă de o boală cronică a ochilor (conjunctivită), care nu-i mai permite să lucreze în aer liber. Din acest moment va privi lumea prin fereastra atelierului. Pentru a avea posibilitatea unei tematici variate, călătoreşte des la Rouen sau la Dieppe, în Normandie. Pictează vederi de la ferestrele hotelurilor sau locuinţelor, atunci apare seria de picturi reprezentând viaţa urbană de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Pissarro se bucură în sfârşit de o recunoaştere a publicului şi criticii, participă la expoziţii în Europa şi America. Mulţumită testamentului lui Gustave Caillebotte, membru al grupării impresioniste, care a oferit statului francez întreaga sa colecţie de picturi, multe lucrări ale lui Pissarro sunt expuse în Muzeul Luxembourg din Paris încă din timpul vieţii artistului.

Pissarro îşi petrece vara anului 1903 la Le Havre, realizând o serie de lucrări. Moare la Paris, pe 13 noiembrie, de leucemie.

Camille Pissarro. The Fair at Dieppe. Sunny Morning.

Camille Pissarro. Vegetable Garden at the Hermitage near Pontoise.

Camille Pissarro. Vegetable Garden and Trees in Blossom, Spring, Pontoise.

Camille Pissarro. The Wheelbarrow.

Camille Pissarro. The Tuileries Gardens in Rain.

Camille Pissarro. The Road to Louveciennes.

Camille Pissarro. The Road from Versailles at Louveciennes.

Camille Pissarro. The Red Roofs

amille Pissarro. The Boulevard Montmartre on a Cloudy Morning.

Camille Pissarro. Boulevard Montmartre on a Sunny Afternoon.

Camille Pissarro. The Boulevard Montmartre on a Winter Morning.

Camille Pissarro. The Boulevard Montmartre at Night.

Camille Pissarro. The Boieldiieu Bridge at Rouen, Setting Sun, Foggy Weather.

Camille Pissarro. Spring in Louveciennes.

Camille Pissarro. Quay of Malaquais in the Sunny Afternoon

Camille Pissarro. Place du Théâtre-Français.

Camille Pissarro. Orchard in Blossom, Louveciennes.

Camille Pissarro. Lacroix Island, Rouen, in Fog.

Camille Pissarro. La Route de Versailles a Louveciennes.

Camille Pissarro. La Route de versailles a Louveciennes (effet de neige).

Camille Pissarro. La Foret.

Camille Pissarro. Apple Picking.

Camille Pissarro. A Fair at the Hermitage near Pontoise

Camille Pissarro (1830–1903)

sursa poze.