Alb liliac de munte
Alb liliac de munte
de Veronica Porumbacu
Alb liliac de munte, am înflorit tîrziu,
dar nu-mi apun ca-n vale, miresmele devreme.
Asa am fost, asa as vrea sa fiu:
imaculatul crîng de noi poeme.
Alb liliac de munte …
Pe drum sa rupi un ram,
sa-l amirosi la tine în odaie -
ca seara, înc-o vreme, lînga geam,
sa mai doresti tîrzia mea vapaie.
Posted on aprilie 30, 2009, in imagini, povesti, slideshow and tagged alb, flori, lila, liliac. Bookmark the permalink. 4 comentarii.
O postare extrem de liniştitoare, într-o zi aşa de frumoasă…
Cred ca am o obsesie pentru liliac.Nu pot descrie ce simt cand vad si simt mirosul liliacului inflorit.Cred ca am mai vorbit despre asta si n-as vrea sa devin plictisitoare.
Imi place mult si-mi pare rau ca o data ce e rupta,crenguta de liliac se ofileste destul de repede.
Daca ai stii de cand am avut pregatita aceasta postare…
Intradevar,azi a fost o zi frumoasa.
Pingback: Liliacul « my heart to your heart
Pingback: “Cântec murmurat pentru vremea liliacului” « my heart to your heart