Azi se implinesc 23 de ani de la cel mai grav accident nuclear din istorie din Cernobil,Ucraina. La data de 26 aprilie 1986, cel de-al patrulea reactor al Centralei Atomoelectrice din Cernobîl a explodat la 01:23 noaptea. Toţi locuitori permanenţi ai oraşului şi împrejurimilor acestuia au fost evacuaţi pentru că nivelul de radiaţie în aria respectivă devenise periculos.
Oraşul Cernobîl şi împrejurimile sale sunt acum casă pentru oamenii de ştiinţă, oferă slujbe de întreţinere pentru Centrala Atomoelectrică Cernobîl, slujbe de lichidare, pentru doctori, fizicieni şi fizicieni nucleari. Deşi Pripiat, oraşul părăsit învecinat a rămas neîntreţinut, Cernobîl a fost renovat şi are acum o populaţie de aproximativ 2.000 locuitori, inclusiv vizitatori şi turişti.
Conform estimarilor programului international pentru monitorizarea efectelor accidentului de la Cernobil asupra sanatatii (IPHECA), initiat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, cantitatea de material radioactiv eliberata in mediu a fost de 200 de ori mai mare decat cea rezultata in urma exploziilor de la Hiroshima si Nagasaki. S-a estimat ca intreaga cantitate de xenon, jumatate din cea de cesiu si de iod si 5% din restul elementelor radioactive prezente in reactor au fost aruncate in atmosfera. Cea mai mare parte a contaminat zona invecinata centralei nucleare, in timp ce gazele cu densitate scazuta au fost purtate de vant, initial, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar intr-o masura mai mica, in Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria si sudul Germaniei. In ultimele zile, din cauza schimbarii directiei vantului, au fost afectate mai ales tarile din sudul continentului: Romania, Grecia, Bulgaria si Turcia. Suprafata cu cel mai mare grad de risc de iradiere includea nordul Ucrainei, sudul si estul Belarusului si zona de vest, la granita dintre Rusia si Belarus. Depunerile radioactive au afectat Romania mai ales in primele zile ale lunii mai, din cauza schimbarii directiei vantului. Aproape 350.000 de oameni au fost evacuati sau au parasit zona imediat dupa accident, dar inca 5 milioane mai locuiesc acum pe aceasta suprafata. Marimea acesteia a fost calculata pe baza masurarii nivelului de radioactivitate a izotopului de Cesiu-137, al carui timp de injumatatire este de 30 de ani.Efectul Cernobil.
Anul trecut am postat un articol despre aceasta tregedie.Am gasit si poze ale orasului parasit.E tragic ca inca sunt oameni care sufera de pe urma accidentului.
Catastrofa nucleara de la Cernobil
Cititi si Catastrofa de la Cernobîl în stenogramele lui Ceauşescu
Lisandru Cristian spus,
aprilie 26, 2009 @ 6:36 pm
Să sperăm din tot sufletul că astfel de momente nu se vor mai repeta… Ţin minte că ni s-au dat atunci nişzre pastile care oricum nu puteau să facă mare lucru. Părinţii erau cam speriaţi, noi n-am luat chiar în serios toată întâmplarea. De unde să ştim cât era de grav?
g1b2i3 spus,
aprilie 26, 2009 @ 7:42 pm
Nu se stie niciodata ce se poate intampla cand nu se respecta normele de protectie.In plus,ce nu sunt in stare sa faca unii pentru a avea energie mai ieftina.Nu vezi ca stapanii energiei fac ceea ce doresc?
Din pacate,oamenii uita ca in cazul unei catastrofe nucleare,toti avem de suferit…nimeni nu scapa.
Imi amintesc ca atunci s-au dat copiilor pastile de iod.Baiatul meu cel mare avea atunci doi anisori si patru luni.
Si noi am luat pastile de iod pentru tiroida.
Sa speram ca puternicii lumii nu-si pierd mintile intro buna zi.
Laura spus,
aprilie 26, 2009 @ 11:43 pm
Eu aveam aproape trei ani. Evident, nu-mi amintesc nimic. Nici macar de pastilele de iod. Sper din suflet sa nu se mai repete asemenea accidente…
g1b2i3 spus,
aprilie 27, 2009 @ 3:56 am
Laura,esti cam de aceeasi varsta cu fiul meu.E si normal sa nu-ti amintesti ceva de cand aveai trei anisori.
Speram sa nu se mai intample astfel de nenorociri,dar nu se stie niciodata ce le trece prin cap stapanilor energiei nucleare.Unii fac si acum teste cu arme nucleare,nu mai vorbim de centralele invechite care ar trebui oprite.
mihaella1 spus,
aprilie 27, 2009 @ 6:41 am
Sper sa nu se mai intample accidente de genul acesta. In ‘86 aveam 9 ani, nu prea realizam ce se intampla. Ce e rau, ca de acel accident multi au ramas cu “sechele”.
g1b2i3 spus,
aprilie 27, 2009 @ 2:15 pm
Mihaela,doamne ferste de catastrofe nucleare si naturale!
Erai prea mica si n-ai cum sa-ti amintesti.poate ca nici cei mai in varsta nu-si amintesc ca pe vremea aia nu se spunea foarte mult.Unii nici n-au stiut.
Multi dintre noi am fost afectati,poate de aceea sunt atatea cazuri de boli ale tiroidei si cancer.