Arhivele lunare: martie 2009
Haute couture si hartie alba
sursa poze:1 si 2
Haute couture este cea mai exclusivista moda pe care doar cele mai mari case de moda din lume si-o pot permite.Toate creatiile se realizeaza manual in proportie de 80% folosindu-se tesaturi de foarte buna calitate si foarte scumpe.Designerii sunt atenti la detalii si finisaje pentru a crea adevarate opere de arta.
Karl Lagerfeled,Chanel’s 2009 Spring/Summer Haute Couture show.Florile albe sunt executate manual din hartie.Conform site-ului Chanel s-au facut 7000 de flori din hartie pentru care s-au folosit 4000 metri patrati de hartie, pentru asamblarea lor lucrandu-se 4800 de ore.
Stiai ca?
• Haute-Couture si “couture création” sunt termeni protejati de lege (la fel ca « cognac » si « champagne ») si nu pot fi folositi fara acordul scris al Fédération Francaise de la Couture, du Prêt-à-porter des Couturiers et des Créateurs de Mode. Haute-couture se foloseste pentru a denumi creatiile produse la Paris si imitate in celelalte capitale ale modei: Londra, Milano, New York.
• Pentru a putea folosi termenul de haute-couture, casele de moda din Franta trebuie sa respecte niste criterii bine stabilite (numar de angajati, prezentarea la Paris a doua colectii pe an, formate din minimum 50 de tinute de zi si de seara, productia sa fie in atelierele proprii etc).
• Termenul poate fi folosit pentru a indica fie case de moda sau creatori de moda, care au primit acordul FFC, fie colectiile de moda in sine.
• Saptamanile modei au loc de 2 ori pe an la Paris, Londra, Milano, New York si Los Angeles, unde se prezinta atat colectiile pentru femei cat si cele pentru barbati. Mai exista saptamani dedicate modei la Sao Paolo si Tokyo.
• Creatorii de moda isi prezinta creatiile doar in unul dintre aceste orase, care nu trebuie sa fie neparat si cel al tarii lor de bastina. Designeri americani precum Rick Owens participa la showul din Paris, la fel ca si britanicii Stella McCartney si Alexander McQueen.
• Fiecare oras al modei are o alta conotatie. Milano este centrul comercial al modei. Paris este sediul originalitatii si inovatiei. Designerii care prezinta la Londra sunt deseori mai putin cunoscuti dar mai extravaganti. New Yorkul este recunoscut mai mult pentru creatiile sport decat cele elegante. Importanta relativa a unei saptamani dedicate modei este dictata atat de orasul in care prezinta cei mai buni designeri ai momentului, dar si cei mai mari retaileri si membri ai presei din audienta. sursa
Laurenţiu mai are la dispoziţie 20 de zile ca să strângă 14.564 de euro.
Update:O manuta pentru Teodora.
Într-un cartier din Bucureştiul mai sărăntoc, în sectorul 5 mai precis, într-un apartament de 3 camere în care locuiesc 10 persoane, într-un dormitor cu paturi suprapuse în care locuiesc 2 soţi şi cei 2 copii ai lor, un bărbat de doar 37 de ani, capul familiei lui, îşi numără zilele.
Un bărbat de doar 37 de ani, Laurenţiu Constantin Moise, fost sportiv de performanţă, căsătorit, tată a doi copii, a ajuns astăzi, 12 martie 2009, la ziua cu numărul 20 din câte i-au mai rămas de trăit, cât de cât, “bine”. Mâine îi vor mai rămâne 19, poimâine 18… O moarte în direct, cum ar veni. Şi nu pentru că nu ar exista soluţii de salvare pentru el. Pentru simplul motiv că nu are bani. S-a „procopsit” cu un cancer, totul a plecat de la o lovitură în piept. A fost operat. În timp ce medicii români i-au dat doar o lună de trăit, cei austrieci i-au oferit viaţa. Doar că pe bani.
Banii sau viaţa. O moarte în direct. Peste 20 de zile ajunge la metastază.
Laurenţiu Moise moare în direct. Pe site-ul lui i se numără zilele. Astăzi, 12 martie 2009, Laurenţiu mai are la dispoziţie 20 de zile ca să strângă 14.564 de euro. Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:
BANCPOST – Sucursala Coşbuc
RON: RO 03 BPOS 81006924715 RON 01
EURO: RO 35 BPOS 81006924715 EUR 01
Cod SWIFT: BPOSROBU
Titular: Moise Laurenţiu Constantin
Telefon: 0724 658 486
Pe site-ul lui Laurenţiu puteţi vedea fotografii cu el şi familia lui, documente medicale şi de identitate. Are un cont PayPal şi date de contact, precum şi lista donatorilor şi suma strânsă, la zi.
Povestea trista a lui Laurentiu o cititi in Isabellelorelai`s Blog.
O poveste cu un ghiocel
Aflandu-ma in vizita pe blogul lui Vania, am auzit ca astazi e ziua CELLEI.Vreau sa-ti urez aici La multi ani, CELLA!Multa sanatate, orice dorinta sa ti se implineasca, sa fii iubita!CELLA, cea mai mare cititoare a blogurilor noastre si a tuturor cartilor care exista!Pentru tine, CELLA!
Si o melodie frumoasa, Nicu Alifantis – Ploaie in luna lui marte.
In continuare inca o poveste frumoasa (stii doar ca toate povestile sunt frumoase) cu:
“Ghiocel, ghiocel
Mic, firav si subtirel
Scoate capul din zapada
Soarele ca sa te vada
Si ma iarta ca-ti ating
Clopotelul de argint
Si ma iarta ca te rup
Mamei mele sa te duc”.
Am promis cuiva ca voi mai spune o poveste despre ghiocel si m-am tinut de cuvant.Aceasta poveste este o adaptare dupa “Povestea ghiocelului” de Hans Christian Andersen.
“Era iarna. Zapada se asternuse intrun strat gros si vantul batea rece,dar intrun loc se afla un locsor unde era placut si caldut.In acel loc se afla o floricica al carei bulb se afla sub pamant si in zapada.Intro zi a inceput sa ploua,iar stropii de ploaie au patruns prin gheata si zapada ajungand in pamant.O raza de soare,subtirica si firava a ajuns si ea in pamant pana la bulbul florii.”Intra”,a spus floricica.”Nu pot”i-a raspuns raza de soare.”Nu sunt destul de puternica sa ridic zavorul.Voi fi mai puternica cand vine primavara.” ”Cand va fi primavara?” intreba floricica pe fiecare raza de soare care ajungea la usa ei.Dar inca era iarna,pamantul era acoperit cu zapada si noaptea,apa ingheta.Floricica crestea destul de greu,obosita de atata asteptare:”Ce mult timp a trecut!” ”Ma simt foarte inghesuita…trebuie sa ma fortez si sa ma ridic putin.Vreau sa ajung la zavor,sa-mi scot capul afara si sa-i spun primaverii, Buna dimineata.Asa ca floricica s-a sfortat si sfortat.Peretii casutei sale erau deja inmuiati de ploaie si de caldura razelor de soare astfel ca din zapada s-a ridicat un mugure verzui deschis pe lujerul caruia se aflau cateva frunzulite lunguiete si inguste pe ambele parti.Era cam frig ,iar vantul si vremea i-au spus:”Ai iesit putin mai devreme!”;insa fiecare raza de soare ii canta:”Bine ai venit!”. Floricica si-a ridicat capsorul din zapada si s-a deschis-pura si alba,cu dungulite verzi.Parea ca se va sparge in bucati,asa era de delicata,dar era mult mai puternica decat si-ar fi putut inchipui cineva.Statea drept in zapada alba, in rochita ei alba,aplecandu-si capsorul cand cadeau fulgii de nea,ridicandu-l din nou pentru a zambi razelor soarelui.Fiecare zi o facea tot mai frumoasa.”Oh!” au strigat intro zi niste copii care alergau in gradina.”Veniti sa vedeti ghiocelul!E asa de frumos…e primul si singurul din gradina!”
Povestea lui Gruia si a lui Ştefănuţ
Am aflat de la Mihnea povestea unui copilas de doi anisori care trebuie sa faca un tratament in China pentru ca ochisorii lui sa vada.Povestea lui Gruia.Buna, numele meu este Gruia si am venit pe lume impreuna cu fratiorul meu geaman Vlad in data de 19 martie 2007. Sunt cel mai mare dintre frati. Cu 5 minute mai exact. Am fost mai mare si ca greutate, am avut 2460 de grame, iar Vlad a avut aproape 1900 de grame. Pentru ca am venit pe lume mai repede decat era planificat, plamanii mei nu au fost pregatiti, asa ca medicii mi-au dat oxigen timp de mai multe zile.Chiar daca acum nu pot sa vad ma consider un baietel foarte norocos. Mami, tati si Vladut ma iubesc foarte mult si vor sa imi ofere tot ce este mai bun in viata. Asta inseamna si ca sunt gata sa munceasca foarte mult pentru a strange banii de care avem nevoie ca eu sa merg in China pentru tratament.
Vreau si eu sa vad. Vederea mea poate nu va fi perfecta, dar voi putea sa-l vad pe fratiorul meu Vlad, pe mami si pe tati, si poate ca intr-o zi voi putea merge si pe bicicleta, asa cum spera tati.
Pana cand clipa asta va veni si pentru mine, va iubesc pe toti si va spun
La reVEDERE!
Update:Ştefănuţ are Teledon la Romtelecom
Ştefănuţ, copilul cu talesemie majoră, care pe 30 martie 2009 va împlini 3 anişori, are Teledon la Romtelecom: cu 2, 5 sau 10 euro putem să îl salvăm, putem să îi dăruim viaţă. Din cei 171.000 de euro necesari transplantului, Ştefănuţ are 30.000 RON şi 1.500 de euro.
Din 17 martie 2009, Ştefănuţ are Teledon la Romtelecom
0900 900 332 pentru 2 euro/apel
0900 900 335 pentru 5 euro/apel
0900 900 330 pentru 10 euro/apel
IERI JUCATORII DE LA DINAMO AU PURTAT TRICOURI CU STEFANUT LA INTRAREA PE STADION SI LOBONT L-A PURTAT IN BRATE. ASTAZI LA ANTENA1 A APARUT UN REPORTAJ DESPRE STEFANUT. ITI MULTUMESC IN NUMELE PARINTILOR SI AL LUI STEFANUT. TOTAL CONT VIATA STEFANUT LA 16 MARTIE 2009 / 30000 RONI SI 1500 EURO ! ACEASTA SI DATORITA VOUA.
STEFANUT VA MULTUMESTE CA IL AJUTATI!
Isabellelorelai scrie in blogul ei povestea unui copilas,Cristian Ştefan Florescu care are nevoie de ajutorul nostru.
Cristian Ştefan Florescu a fost abandonat la naştere, în 2006. A avut noroc, pentru că pe atunci Mihaela şi Nicolae Florescu căutau un Înger. Şi l-au găsit pe Ştefănuţ, care avea trei săptămâni. Aproape un an s-au luptat cu formalităţile şi emoţiile. După zece luni de alergătură prin tribunale, Mihaela şi Nicolae erau legal părinţii lui Ştefănuţ. la 8 luni de la adopţie i-a fost descoperită boala aia nenorocită pe care o au Andu Nicuţ, Ştefănel Bliderişeanu şi Matei Alexandru Stanciu – Anemia Cooley (beta-talasemie majoră). Dacă Ştefănuţ nu ar fi avut parte de aceşti oameni minunaţi, părinţii lui adoptivi, sunt sigură că nu ar fi avut nicio şansă, uitat printr-un orfelinat din România. În decembrie 2008, medicul curant, dr. Anca Coliţă, le-a recomandat părinţilor transplantul de măduvă osoasă.
Aşa au ajuns părinţii lui Ştefănuţ pe blogul meu, la postarea cu Andu. Au aflat despre Clinica Mediteraneană de la Roma, de prof.dr. Guido Lucarelli şi despre costurile acestei intervenţii: 150.000 de euro.
Proclamaţia de la Timişoara,12 martie 1990
Doamnelor si domnilor,SPIRITUL PROCLAMATIEI NU A MURIT!Sâmbătă, 14 martie 2009, ora12.00, în Piaţa 700 din Timişoara va avea loc startul unei manifestaţii ce are scop susţinerea principiilor din Proclamaţia de la Timişoara.Invităm pe toţi oamenii care cred în idealurile mişcării revoluţionare din perioada 1989-1990 să ni se alăture.Sâmbătă, ora 12.00 – Piaţa 700.
Incepe manifestatia populara din Piata Operei din Timisoara, la care a fost adoptata, la 12 martie 1990, Proclamatia de la Timisoara.
Proclamaţia de la Timişoara este un document programator adoptat la Timişoara în data de 12 martie 1990, A fost redactat în urma manifestaţiei populare din Piaţa Operei începută cu o zi înainte. George Şerban, mai târziu deputat PNŢCD de Timiş, iniţiatorul Proclamaţiei de la Timişoara şi al declarării zilei de 16 decembrie ca zi naţională de luptă împotriva totalitarismului, a fost inspirat în demersuul său de colaboratoarea sa, Alexandra Indrieş.
Va amintiti evenimentele din primavara anului 1990 cand timisorenii au iesit in strada si au cerut interzicerea candidaturii la alegeri a fostilor comunisti si securisti?Va amintiti cum au reactionat cei mai multi dintre romani?Cum ii huiduiau pe timisoreni?Chiar si eu aveam creierul asa de spalat ca nu intelegeam ce cereau timisorenii in punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara.Nu intelegeam de ce ar fi mai bun un conducator care “nu mancase salam cu soia” ca noi si a trait bine in strainatate.Va amintiti intrebarea care se punea atunci oricui care se intorcea in tara ,in Romania libera?”Ce ai facut in ultimii 5 ani?”.Va amintiti cum strigam :”Nu ne vindem tara?”.Eu imi amintesc si mi-e rusine ca am fost asa de bleaga ,dar ma bucur ca am deschis ochii la timp si am vazut ceea ce nu vroiam sa vad.
Punctul 8
Ca o consecinţă a punctului anterior, propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate. Prezenţa lor în viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situaţiei şi reconcilierea naţională, absenţa lor din viaţa publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foştilor activişti comunişti, candidatura la funcţia de preşedinte al ţării. Preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Ştim cu toţii în ce măsură era condiţionată viaţa individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuinţe, de carnetul roşu şi ce consecinţe grave atrăgea predarea lui. Activiştii au fost însă acei oameni care şi-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist şi a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanţiile morale pe care trebuie să le ofere un Preşedinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcţii, după modelul multor ţări civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Preşedinte al României ar putea candida şi personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice, fără o experienţă politică deosebită. Tot în acest context, propunem ca prima legislatură să fie de numai doi ani, timp necesar întăririi instituţiilor democratice şi clarificării poziţiei ideologice a fiecăruia dintre multele partide apărute. De-abia atunci am putea face o alegere în cunoştinţa de cauză, cu cărţile pe faţă.
De la Pescarusul argintiu.Demers de suflet: Biblioteca Nationala a Romaniei isi cauta casa!Semneaza petitia aici.
Astenie de primavara
Cred ca m-a lovit astenia de primavara,altfel nu-mi explic cheful de nimic,nici macar de ce-mi place.Drept ii ca ma cam supara si boalele pe care le am,varsta,grijile obisnuite si alte cele.Cum am ajuns la aceasta concluzie?Simplu.Nu am chef nici de bloggerit.Pregatisem niste subiecte la care mai aveam de lucrat,in plus,trebuia sa caut si imaginile potrivite,cautatul de poze fiind una dintre pasiunile mele as putea spune.Astfel am ajuns la concluzia ca vinovata de toate aceste neplaceri este astenia de primavara.Iata ce spun specialistii despre ticaloasa.
Auzim peste tot de astenie, acea stare de slabiciune generalizata cauzata de schimbarile de temperatura si de lumina in exces, pe care le aduce cu ea primavara. Ceea ce putine dintre noi stiu insa este ca, de multe ori, in locul asteniei se instaleaza depresia, o afectiune mult mai serioasa.
Cata lume nu se plange de lipsa tonusului, de scaderea formei fizice, de o stare de rau care nu poate fi definita? Iar asta se-ntampla chiar daca ne supunem unor examene medicale si obtinem rezultate perfect normale. In ochii tuturor, suntem intr-o stare buna de sanatate, sau mai degraba nu avem nici o boala care sa justifice necesitatea unui tratament medical. Si totusi, ne simtim obosite si nu ne aflam deloc in cea mai buna stare psihica.
Motivul este unul cat se poate de simplu: el se cheama astenie de primavara, si apare la trecerea dintre iarna si primavara, atunci cand creste brusc luminozitatea in timpul zilei. Astenia se manifesta prin cefalee, palpitatii, nervozitate, scaderea memoriei si comportament labil – semne fiziologice datorate eforturilor de adaptare ale organismului la noile conditii meteorologice.
De cele mai multe ori insa, astenia nu vine singura. O data cu ea se instaleaza adesea si depresia usoara, care se caracterizeaza printr-o continua stare de tristete si pierderea �ncrederii �n sine. Iar cu depresia chiar nu este de glumit, mai ales fiindca ea ramane de multe ori si dupa disparitia asteniei. Cauzele sunt multiple si variaza de la om la om. Starea de depresie usoara poate fi legata de schimbarea de anotimp, dar si de o serie de cauze fizice, de la o alimentatie saracacioasa sau lipsa exercitiilor fizice, pana la boli de sezon, cum ar fi gripa.
Tocmai de aceea, e bine sa stim cateva din semnele cele mai frecvente ale instalarii depresiei:
• Un sentiment de “golire”, suparare si anxietate
• Oboseala, lipsa de energie
• Lipsa interesului pentru activitatile cotidiene, inclusiv pentru sex
• Insomnie
• Probleme de alimentatie, crestere sau scadere in greutate
• Nevoia de a plange
• Dificultatate in luarea deciziilor, lipsa concentrarii
• Sentimente de vinovatie, neajutorare, inutilitate
• Iritabilitate
Sursa.
Sfaturi pentru barbatii care vor sa daruiasca flori
Florile sunt cele mai frumoase creatii ale lui Dumnezeu. Din cele mai vechi timpuri, daruirea unei flori a fost simbolul iubirii si prieteniei.
Nu trebuie sa astepti o ocazie speciala pentru a oferi flori. De fapt, florile nu se ofera cu un motiv anume, si argumentatia ca “m-am gandit astazi la tine” este mai mult decat suficienta si constituie si o surpriza.
Un buchet de flori poate exprima o intreaga paleta de sentimente: de la romantism la prietenie sau alte sentimente. Sotia ta, iubita ta, se va bucura sa-i faci o surpriza oferindu-i flori; la fel vor reactiona si mama, fiica sora sau orice alta prietena.
Femeile sunt placut impresionate de o mare varietate de flori si de culori. Deci, cand daruiesti trandafiri, surprinde-le mereu cu alte culori care sa le capteze interesul; si retine ca in majoritatea lor, femeilor sunt foarte placut impresionate de buchete din flori proaspete si asortate, in aceeasi masura ca si de trandafiri.
Datorita multitudinii de culori, forme si arome, florile vor trezi mereu interesul femeilor. Fiecare buchet sau aranjament floral, este o declaratie unica de dragoste sau apreciere, si care se reflecta pozitiv in imaginatia si sentimentele tale.
Relaxeaza-te, baiete. Femeia va stii cand iti pasa, chiar si dintr-un aranjament floral mai putin sofisticat.
Alegerea florilor poate fi o experienta destul de dificila pentru un barbat neinitiat. Consulta un specialist pentru un aranjament floral care sa se potriveasca si cu sentimentele tale dar si cu personalitatea ei.
Fiecare femeie isi aminteste cu exactitate cand a primit ultima oara flori.
Cand Dumnezeu a creat mamele
CELLA, La multi ani, sa fii iubita!Flori pentru tine, cu drag, Gabi.
La multi ani tuturor femeilor:mame, sotii, surori, prietene, iubite!Sa fiti iubite !Pentru toate femeile, multe, multe flori si zile senine!
Astazi este Ziua Internationala a Femeii, dar si Ziua mamei.Fericiti suntem cei care mai avem inca mama, sa le dea Cel de Sus multa sanatate!Chiar si cei care nu mai sunt tineri, uneori simt nevoia unei imbratisari si mangaiere de la MAMA!
De ziua mamei
Elena Farago
Eu nu sunt destul de mare
Ca să pot să-nvăţ măcar,
De pe carte, o urare,
Şi nu sunt destul de mare
Ca să-ţi dau un dar.
Dar îţi dau o sărutare,
Ici, pe obrăjor,
Şi pe mâna asta care
Mă-ngrijeşte-n fiecare
Zi, cu-atâta dor!
Zile lungi şi voie bună
Îţi doresc eu mult,
Şi mă rog de flori să-ţi spună
Să mă ierţi, mămică bună,
Că nu ştiu mai mult!
Mama
Nina Casian
M-a crescut mama in poala
De la leagan pan’ la scoala.
Zile-ntregi si nopti de-a randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.
M-a-nvatat sa ganguresc,
Sa zic mama, sa zambesc.
M-anvatat apoi prin casa
Primii pasi pana la masa.
M-a-nvatat sa nu m-alint
M-a invatat sa nu mint,
Sa nu stiu ce este frica,
Toate m-a-nvatat mamica.
Mama buna, mama draga,
Te-oi iubi o viata-ntreaga
Pentru tot ce ai facut,
Pentru ca tu m-ai crescut!
Mama
Grigore Vieru
Foicică dulce poamă
Toată lumea are mamă,
Melcul, iedul, ursulică,
Puiul cel de rândunică.
Fuge noaptea şi dispare
La tot puiul bine-i pare
Că din nou e dimineaţă
Şi-şi vede mama la faţă.
Cand Dumnezeu crea mamele era in a sasea zi, iar un inger i-a aparut si i-a spus: “O sa cam ai de lucru la aceasta creatie…”
Si Dumnezeu i-a raspuns: “Ai citit punctele acestei cereri?
· Trebuie sa se poata spala, dar sa nu fie din plastic;
· Sa aiba 180 de parti mobile…toate sa poata fi inlocuite;
· Sa alerge dupa cafea neagra;
· Sa aiba poale care sa dispara atunci cand sta in picioare;
· Un sarut care sa poata vindeca orice, de la un picior rupt si pana la o legatura de dragoste terminata prost;
· Sa aiba sase perechi de maini;
Ingerul si-a scuturat capul incet si a raspuns: “Sase perechi de maini…in nici un caz.”
“Dar nu mainile sunt cele care imi fac mie probleme” a spus Dumnezeu “Ci cele trei perechi de ochi pe care mamele trebuie sa la aiba.”
“Asa este modelul standard?” a intrebat ingerul.
Dumnezeu a dezaprobat “O pereche ca sa vada prin usa inchisa atunci cand intreaba: copii ce faceti acolo? O alta pereche in spatele capului pentru a vedea ceea ce nu ar trebui si bineinteles ultima in frunte pentru a se putea uita la copil cand acesta greseste si trebuie sa-i spuna: te inteleg si te iubesc.
Doamne, spuse ingerul, mai bine lasa pe maine…
“Nu pot” i-a raspuns Dumnezeu “Sunt asa de aproape de a crea ceva atat de apropiat mie. Deja am creat mama care se face singura bine atunci cand este bolnava…care poate hrani o familie de sase persoane cu un singur hamburgher…”
Ingerul a verificat modelul si a spus “Este prea firava”.
“Dar este rezistenta!” a raspuns Dumnezeu “Nu poti sa-ti imaginezi cate poate indura mama asta!”
“Poate sa gandeasca?”
“Nu numai ca poate sa gandeasca dar poate rationa si face compromisuri.” a spus Creatorul.
In final, ingerul s-a aplecat si si-a trecut degetele pe obrajii mamei. “Exista o crapatura” s-a pronuntat el. “Ti-am spus ca te straduiesti prea mult cu acest model.”
“Nu este o crapatura” a raspuns Domnul “Este o lacrima”
“La ce foloseste?” a intrebat ingerul.
“Este pentru fericire, pentru tristete, pentru dezamagiri, penrru durere, pentru singuratate si pentru mandrie.”
“Esti un geniu!” a exclamat ingerul.
Domnul s-a uitat trist si a spus “Dar nu am pus-o eu acolo!”
Doi copii deosebiţi au nevoie de tatăl lor
Despre bunătate sufletească“.Degeaba le-am avea pe toate :inteligenta, cultura ,istetimea ,supracultura, doctoratele, supradoctoratele (ca in profesorul din Lectia lui Eugen Ionescu),daca suntem rai,haini,mojici si vulgari ,prosti si nerozi,doi bani nu facem, se duc pe apa simbetei si inteligenta ,si eruditia ,si supradoctoratele ,si toate congresele internationale la care luam parte,si toate bursele pentru studii pe care le cistigam prin concursuri severe.
Nimic nu poate inlocui si suplini nitica bunatate sufleteasca,nitica bunavointa,toleranta,intelegere.Nitica sustinuta buna-cuviinta.
Nicolae Steinhardt,
Primejdia Marturisirii, p. 56
Edit. Humanitas
Doi copii deosebiţi au nevoie de tatăl lor
Andrei şi Paul. Două ghemotoace blonde, de 9 şi 5 ani, două poveşti despre zâmbetele şi lumina copilăriei. Două suflete calde, curate, care acum încearcă să înţeleagă ce se întâmplă. Nu ştiu de ce tati, care se juca cu ei tot timpul, râdea, era plin de viaţă, stă acum numai în pat. Nu înţeleg nici de ce o găsesc pe mami din când în când cu ochii plini de lacrimi, pe care încearcă, atunci când e cu ei sau cu tati, să le ascundă. De ce viaţa lor, care era atât de frumoasă, de plină de căldură şi de zâmbet, se învârte acum în jurul unor cuvinte ca malign, metastază, analize, clinică, operaţie…Andrei, Paul şi mama lor au pentru Doamne–Doamne o singură dorinţă, mare cât sufletele şi toate speranţele lor: să–l ajute pe tati să se facă bine.
Colegii lui de la Primăria municipiului Sibiu l-au ajutat enorm, au reuşit să-i obţină o consultaţie la o clinică din Viena. După consultaţie, programată pe 9 martie, medicii vor decide ce trebuie făcut mai departe.
În speranţa că, citind povestea lui, alţi oameni cu suflet mare şi cu posibilităţi materiale li se vor alătura, astfel încât atunci când specialiştii de la Viena vor decide ce trebuie făcut familia să aibă banii necesari pentru acoperirea cheltuielilor. Pentru că le e dor de el. Pentru că au nevoie să-l vadă intrând pe uşă zâmbind, spunând o glumă. Pentru că vor ca soţia lui să şteargă de pe obraz doar lacrimi de bucurie. Şi pentru că Andrei şi Paul îşi doresc foarte mult să se joace din nou cu tati.
Cei care doresc să-l ajute pe Marius o pot face depunând bani în conturile:
RO 84 BTRL 0330 1201 B556 70 XX – LEI
RO 59 BTRL 0330 4201 B556 70XX – EURO
RO 11 BTRL 0330 2201 B556 70XX – DOLARI
deschise la Banca Transilvania Sibiu, filiala Bălcescu, pe numele Kara Dobref Marius
Un artist genial:Michelangelo Buonarroti
-
- Michelangelo – Madonna of the Stairs
-
- Michelangelo – Pietà
-
- Michelangelo – Pietà
-
- Michelangelo – Madonna
-
- Michelangelo – Madonna
-
- Michelangelo – David
-
- Michelangelo – Rebellious Slave
-
- Michelangelo – Victory
-
- Michelangelo – Bacchus
-
- Michelangelo – Moses
-
- Michelangelo – Christ Carrying the Cross
-
- Michelangelo – Pietà
-
- Michelangelo – Crouching Boy
-
- Michelangelo – David
-
- Michelangelo – Brutus
-
- Michelangelo – Giuliano de’ Medici
-
- Michelangelo – Slave (dying)
-
- Michelangelo – Slave (dying)
-
- Michelangelo – Tomb of Giuliano de’ Medici
-
- Michelangelo – Tomb of Lorenzo de’ Medici – Twilight and Dawn
-
- Michelangelo – Tomb of Lorenzo de’ Medici
-
- Frontside of the Ark of Saint Dominic, Basilica of Saint Dominic, Bologna, Italy
-
- Michelangelo – Rome-Basilique San Pietro in Vincoli-Moïse de Michel Ange
-
- Michelangelo`s Grave
Michelangelo Buonarroti s-a nascut in 6 martie 1475, Caprese, Provincia Arezzo (†18 februarie 1564, Roma). Alături de Leonardo da Vinci a fost cel mai important artist în perioada de vârf a Renaşterii italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură şi arhitectură. A scris şi poezii, în special în genul sonetului şi madrigalului.
Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost al treilea din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni și ai Francescăi di Neri di Miniato del Sera. După întoarcerea la Florența, de unde provenea familia lor, Michelangelo este lăsat în grija unei doici. Aceasta fiind fiică și soție de pietrar, i-a insuflat micului Michelangelo dragostea pentru marmură. Această pasiune timpurie îl determină să părăsească școala, deși părinții lui ar fi dorit ca el să studieze gramatica și să se consacre studiilor umaniste. Datorită prietenului său, pictorul Francesco Granacci, Michelangelo descoperă pictura și, în 1488 este dat la ucenicie în cel mai vestit atelier de pictură din Florența aparținând lui Domenico Ghirlandaio. În acea perioadă, acesta, împreună cu fratele său David, executa frescele din biserica Santa Maria Novella. Totuși, dorința de a lucra în marmură nu-l părăsește; are paisprezece ani când începe să studieze sculptura pe lângă Bertoldo di Giovanni, un elev al lui Donatello, pe baza statuilor antice aflate în grădina lui Lorenzo de Medici, supranumit Il Magnifico, conducătorul politic al Florenței. În palatul acestui bogat mecena, protector al artelor, are posibilitatea de a cunoaște pe artiștii care veneau la curte, devenită un centru important de cultură umanistă. Printre aceștia sa afla și poetul Angelo Poliziano, cu care Michelangelo poartă discuții despre Homer, Virgiliu, despre Dante și Petrarca.
În anul 1534, papa Clement al VII-lea îl aduce din nou la Roma, unde Michelangelo va rămâne până la sfârșitul vieții. Papa îl însărcinează cu pictarea peretelui altarului din Capela Sixtină cu tema Judecății de Apoi. Când la 31 octombrie 1541 papa Paul al II-lea, urmașul papei Clement, dezvelește pictura, toți cei prezenți rămân uimiți în fața tabloului apocaliptic cu peste trei sute de personaje, dominat de figura lui Iisus-Judecătorul Suprem. Nu au lipsit nici vocile de dezaprobare a celor care au fost revoltați de goliciunea personajelor, considerând opera ca pe o blasfemie.
În anul 1549 este numit de papă „arhitect-șef și constructor al bisericii Sfântul Petru”, pentru a continua construirea bazilicii, începută de Bramante. Până la sfârșitul vieții se ocupă mai mult de arhitectură: termină construcția palatului Farnese, execută planurile pentru sistematizarea pieții Capitoliului și pentru cupola bazilicei Sfântul Petru. Ultimele sale sculpturi tratează din nou tema Pietà (pentru Domul din Florența și altele). Michelangelo Buonarroti moare la Roma la 18 februarie 1564, la vârsta de 89 de ani. Conform dorinței artistului, corpul său va fi dus la Florența, unde va fi depus într-o criptă a bisericii Santa Croce.
Michelangelo – Picturi, Capela Sixtina
